Premierul Alexandru Munteanu a demisionat vineri, 3 iulie. Anunțul a fost făcut pe pagina sa de Facebook.

”Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec. Mulțumesc tuturor colegilor – miniștri, echipa acestora și oamenilor care au muncit cu profesionalism și bună-credință. Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm”, se menționează în mesajul premierului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ajun, unele canale de Telegram au scris că joi, 2 iulie, premierul a avut ședință cu președinta Maia Sandu, dar și liderii PAS, și a anunțat că își va depune mandatul.

Alexandru Munteanu a fost numit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în data de 1 noiembrie 2025, după alegerile parlamentare, în urma cărora PAS a obținut o majoritate de voturi și 53 de mandate în Legislativ.

#Alexandru Munteanu #demisie #premier

Istoricul și fostul ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, Valeriu Pasat, i-a adresat o solicitare președintei Maia Sandu prin care propune ca străzi din Chișinău și Soroca să poarte numele Eufrosiniei Kersnovskaia, o supraviețuitoare a represiunilor sovietice, care a petrecut 11 ani în lagărele de muncă forțată.

De asemenea, istoricul propune ca desenele realizate de aceasta în timpul detenției să fie expuse în Parlamentul Republicii Moldova.

„Cu regret constat că în Republica Moldova, țara în care Eufrosinia Kersnovskaia a trăit până la deportare și pe care o considera patria sa, se cunosc foarte puține lucruri despre încercările prin care a trecut și despre eroismul ei”, a scris Valeriu Pasat în adresarea publică.

Printre propunerile istoricului se numără acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Soroca și al raionului Soroca, instalarea unei plăci comemorative și a unui bust în oraș, precum și atribuirea numelui său unor instituții de învățământ din Soroca și Chișinău.

Totodată, Pasat propune instituirea unei burse sau a unui premiu care să-i poarte numele și să fie acordat tinerilor pentru performanțe în educație, cultură, știință sau apărarea drepturilor omului.

Eufrosinia Kersnovskaia s-a născut în 1908, la Odesa. În timpul Războiului Civil, familia sa s-a refugiat pe moșia familiei din satul Țepilova, în apropiere de Soroca. Până la deportare, aceasta a locuit în Basarabia.

Experiențele trăite în timpul represiunilor sovietice au fost consemnate în 12 caiete de memorii, însoțite de aproximativ 700 de desene. Lucrarea sa autobiografică este cunoscută sub titlul „Cât valorează un om”.

Valeriu Pasat susține că a cunoscut-o pe Kersnovskaia cu câteva luni înainte de moartea acesteia, în 1994. În 2006, istoricul a pregătit pentru publicare la Moscova memoriile și desenele sale, iar ulterior a organizat o expoziție a lucrărilor la Parlamentul European.

Potrivit lui Pasat, autoritățile din Comrat și-au exprimat disponibilitatea de a examina propunerea ca una dintre străzile orașului să poarte numele Eufrosiniei Kersnovskaia. În Soroca, însă, demersurile sale anterioare adresate autorităților raionale nu s-au concretizat până în prezent.