Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Unde au ajuns banii redirecționați prin mecanismul 2%? Fiscul a publicat lista celor 1.218 beneficiari

03 Iul. 2026, 09:11
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
03 Iul. 2026, 09:11 // Economie //  Realitatea.md

Peste 25,8 milioane de lei au fost redirecționați în acest an către organizații necomerciale și entități religioase prin mecanismul desemnării procentuale, cunoscut drept „Legea 2%”. Serviciul Fiscal de Stat a publicat lista celor 1.218 beneficiari și sumele validate pentru anul 2026.

Cea mai mare sumă în acest an a revenit Asociației Obștești „Viață fără Leucemie”, care a beneficiat de 626.858,09 lei. Pe locul al doilea se află Asociația Obștească „AJUTĂ UN OM”, cu 300.982,01 lei, urmată de Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” din Curchi, care a primit 282.341,97 lei.

În topul beneficiarilor se mai regăsesc Federația Sportivă Națională de Sport Aplicativ al Pompierilor și Salvatorilor, cu 247.688,22 lei, Asociația Obștească „AOVA” – 246.162,38 lei și Cultul Religios „MARTORII LUI IEHOVA”, care a beneficiat de 235.487,51 lei. De asemenea, peste 220.000 de lei au fost redirecționați către Parohia „Nașterea Domnului” din Ceadîr-Lunga și peste 228.000 de lei către Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Cîrnățeni, raionul Căușeni.

De asemenea, zeci de mii de lei au fost direcționați către organizații care activează în domeniul protecției sănătății, asistenței sociale, sprijinirii copiilor și persoanelor cu dizabilități, educației, sportului, culturii, dar și către numeroase comunități religioase din țară.

Serviciul Fiscal de Stat amintește că mecanismul 2% nu presupune o donație din banii contribuabilului. Persoana care depune declarația de venit poate decide ca 2% din impozitul pe venit pe care oricum îl achită statului să fie direcționat către o organizație necomercială sau o entitate religioasă eligibilă. Restul de 98% din impozit ajunge la bugetul de stat.

Mecanismul este disponibil pentru persoanele fizice rezidente care nu au datorii la impozitul pe venit și își achită obligațiile fiscale în termenul prevăzut de lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 08:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
20 Nov. 2026, 08:36 // Slider //  Valentina Buza

Inteligența artificială începe să ocupe un loc tot mai important în viața emoțională a tinerilor, depășind cu mult rolul unui instrument destinat educației, divertismentului sau activităților profesionale. Pentru numeroși reprezentanți ai generației Z, chatboții au devenit confidenți și parteneri de conversație, disponibili la orice oră din zi și din noapte.

Potrivit WIRED, un nou raport realizat de Gallup și Digital Wellness Lab, din cadrul Boston Children’s Hospital, arată că 33% dintre tinerii chestionați apelează la inteligența artificială pentru companie. Procentul ajunge la 50% în rândul celor care utilizează zilnic instrumentele AI și la 42% în cazul persoanelor care au prieteni exclusiv în mediul online.

Inteligența artificială devine confidentul unei întregi generații

Cercetarea a fost realizată în perioada mai-august 2026 și a implicat 15.925 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 22 de ani, din 16 țări. Spre deosebire de studiile tradiționale privind efectele tehnologiei asupra sănătății mintale, specialiștii au analizat natura și calitatea relațiilor dezvoltate în mediul digital, nu doar timpul petrecut în fața ecranelor.

Cercetătorii au identificat trei categorii principale de prietenii: cele desfășurate în viața reală, cele care au început prin întâlniri fizice și sunt întreținute online, respectiv relațiile dezvoltate exclusiv pe internet. Inteligența artificială reprezintă o dimensiune suplimentară a vieții sociale a tinerilor, în condițiile în care tot mai mulți adolescenți discută cu chatboții despre problemele personale.

David Bickham, director de cercetare în cadrul Digital Wellness Lab, consideră că acest comportament trebuie analizat în contextul unei generații care a crescut înconjurată de tehnologie. Adolescenții explorează diferite modalități de socializare, iar interacțiunea cu inteligența artificială devine o extensie firească a utilizării instrumentelor digitale.

Prieteniile virtuale nu reușesc să combată singurătatea la fel de eficient

Conform datelor publicate de Gallup, mediana procentelor înregistrate în cele 16 țări analizate arată că 93% dintre tineri au cel puțin un prieten apropiat în viața reală, în timp ce 37% au prieteni pe care nu i-au întâlnit niciodată fizic. Relațiile interpersonale directe sunt asociate cu un nivel mai ridicat de satisfacție și cu experiențe emoționale mai pozitive.

În Statele Unite, Instagram și Discord se numără printre platformele preferate pentru menținerea prieteniilor exclusiv virtuale. Bărbații tineri tind să stabilească asemenea conexiuni prin intermediul jocurilor video, în timp ce femeile apelează mai frecvent la rețelele sociale. Totuși, nici aceste relații, nici conversațiile cu inteligența artificială nu par să compenseze întotdeauna sentimentul de singurătate.

Faptul că generația Z utilizează inteligența artificială mai frecvent decât alte generații ridică întrebări importante despre efectele pe termen lung ale acestor interacțiuni. Cercetătorii nu au stabilit însă dacă utilizarea chatboților accentuează singurătatea sau dacă persoanele care se simt deja singure sunt mai predispuse să caute compania inteligenței artificiale.

Timpul petrecut pe internet nu reprezintă singurul pericol pentru sănătatea mintală

Rezultatele cercetării apar în contextul dezbaterilor internaționale privind restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale. Specialiștii atrag însă atenția că simpla măsurare a timpului petrecut în fața ecranelor nu oferă suficiente informații despre efectele tehnologiei asupra dezvoltării emoționale. Contează inclusiv tipul conținutului consumat, scopul interacțiunilor și calitatea relațiilor stabilite.

Potrivit Gallup, 42% dintre tinerii cu un nivel foarte ridicat de atașament față de mediul digital se confruntă cu un sentiment accentuat de singurătate, comparativ cu 20% dintre cei care manifestă un atașament redus. Diferențe semnificative au fost identificate și în privința simptomelor de anxietate și depresie.

Pe măsură ce inteligența artificială influențează dezvoltarea noilor generații, cercetătorii estimează că relațiile cu asistenții virtuali ar putea deveni tot mai frecvente în următorii cinci ani. Marea provocare va fi menținerea unui echilibru între beneficiile acestor tehnologii și nevoia fundamentală de conexiune umană autentică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!