Mai multe instituții de învățământ și blocuri de locuit din municipiul Bălți nu au fost conectate la sistemul centralizat de încălzire, deși temperaturile au început să scadă semnificativ. Potrivit autorităților locale, responsabilitatea ar aparține S.A. CET-Nord, care nu s-ar fi pregătit corespunzător pentru sezonul rece.

Conform datelor prezentate de primăria municipiului Bălți, 13 dintre cele 32 de grădinițe din oraș nu sunt încă racordate la agentul termic. Situația este similară și în cazul școlilor, unde 6 din cele 23 de instituții de învățământ rămân fără căldură.

Probleme majore se înregistrează și în blocurile locative. Din totalul de 406 imobile administrate de Întreprinderea Municipală Gospodăria Comunal-Locativă, 279 nu au fost conectate la sistemul centralizat de termoficare. În cadrul asociațiilor de coproprietari, 148 din 198 de blocuri nu beneficiază de căldură.

Reprezentanții CET-Nord susțin că întreprind toate măsurile necesare pentru remedierea problemelor tehnice și promit că vor anunța în scurt timp termenele exacte pentru reluarea furnizării agentului termic.

„Sperăm ca reprezentanții CET-Nord să informeze public locuitorii din Bălți cu privire la calendarul real de pornire a încălzirii. Situația actuală este dificilă, iar cetățenii trebuie să știe la ce să se aștepte”, a declarat Vitalie Balan, viceprimar al municipiului Bălți, în cadrul unei conferințe de presă.

În contextul întârzierilor, autoritățile municipale au decis deblocarea surselor autonome de încălzire în clădirile aflate în proprietatea publică.

„Unele grădinițe dispun de sisteme proprii de încălzire, iar din cauza începutului nesatisfăcător al sezonului termic, am decis reactivarea acestora pentru a asigura confortul copiilor și angajaților”, a precizat Balan.

Miercuri, 8 octombrie, SA CET-Nord a anunțat că începerea perioadei de încălzire 2025–2026 în municipiul Bălți a avut loc semnificativ mai devreme decât în anii precedenți. Până în prezent, sunt conectate la agentul termic 214 edificii, dintre care 19 instituții de educație timpurie, 18 instituții de învățământ preuniversitar, 2 instituții medicale, 166 blocuri locative și 9 agenți economici. În același timp, în anumite zone ale orașului continuă lucrările de reabilitare a rețelelor termice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.