Guvernele Uniunii Europene au convenit joi, 9 decembrie, că Croaţia poate intra în spaţiul Schengen, după ce Zagrebul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient graniţele externe ale blocului comunitar.

Intrarea în spaţiul Schengen a Croaţiei, care a devenit membră a UE în 2013 şi care vrea să intre şi în zona euro, a fost un subiect sensibil din cauza migraţiei. „Croaţia este pregătită”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă, după ce s-a ajuns la un acord între miniştrii de interne ai blocului.

Nu se știe deocamdată data la care Croația va adera la zona Schengen, care este văzută ca una dintre cele mai mari realizări ale UE, un semnal al unei Europe din ce în ce mai integrate și mai unite.

Deși circulația nestingherită a permis cetățenilor să trăiască și să lucreze peste granițele UE, pandemia de COVID-19 a restrâns multe libertăți în privința călătoriei.

Spațiul Schengen numără 26 de membri, inclusiv Elveția și Norvegia, țări din afara UE. În afară de Croaţia, celelalte state membre UE care nu fac parte din Schengen sunt Bulgaria, România, Cipru şi Irlanda.

Eliminarea frontierelor interne a avut drept consecinţă consolidarea frontierelor externe ale spaţiului Schengen. Statele membre situate la frontierele acestuia sunt, aşadar, responsabile de organizarea unor controale riguroase la aceste frontiere şi de eliberarea, dacă este cazul, de vize de scurtă şedere.

Totodată, aderarea la Schengen implică participarea la cooperare poliţienească în vederea combaterii crimei organizate sau a terorismului, în special prin partajarea datelor, cum ar fi în cadrul Sistemul de Informaţii Schengen (SIS).

#Croația #Spațiul Schengen #UE

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a discutat cu oficialii sloveni despre parcursul european al Republicii Moldova și reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Întâlnirile au avut loc în cadrul vizitei sale de lucru pe care Grosu o efectuează în Slovenia.

Șeful Parlamentului s-a întâlnit cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Potrivit lui Grosu, discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

„Toamna aceasta este o perioadă foarte importantă pentru noi: urmează să adoptăm circa 200 de proiecte care ne vor apropia și mai mult de standardele europene și de obiectivul nostru de a deveni stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Igor Grosu.

Ulterior, președintele Parlamentului s-a întâlnit cu vicepreședintele Adunării Naționale a Sloveniei, Danijel Krivec. Cei doi au discutat despre rolul parlamentelor în procesul de aderare și despre cooperarea dintre instituțiile celor două țări.

Igor Grosu a subliniat că experiența Sloveniei este importantă pentru Republica Moldova. Potrivit lui, Slovenia a folosit procesul de aderare la UE pentru a-și reforma și moderniza instituțiile, reușind să se integreze în Uniunea Europeană.

Grosu a mulțumit autorităților slovene pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și a menționat că susținerea unei țări care a trecut printr-un parcurs similar este deosebit de importantă pentru Chișinău.