Crucifixul lui Andrei Năstase de la MAI sub riscul de a fi scos!

Crucifixul instalat în sediul Ministrului Afacerilor Interne pe timpul când ministru era Andrei Năstase, va fi scos. Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat luni, 9 august, în favoarea menținerii deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității prin care a solicitat MAI să înlăture simbolistica religioasă din sediul instituției.

Solicitarea Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității pentru a scoate crucifixul a fost înaintată printr-o decizie emisă în decembrie 2019. Consiliul preciza că instalarea simbolului religios în incinta unei autorități publice reprezintă instigare la discriminare pe criteriul de convingeri.

Instanța de judecată a respins cererea reclamatului ca fiind neîntemeiată, subliniind că laicitatea înseamnă, neutralitatea instituțiilor statului față de oricare din cultele religioase, iar, pe de altă parte, o formă de libertate de conștiință pentru toți cetățenii statului, or, orice interferență a statului cu cultele religioase este de natură de a limita autonomia.

Decizia Curții de Apel este executorie, însă poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.

#crucifix MAI #MAI #Andrei Nastase

În perioada 6-9 iulie 1949, 35.144 de basarabeni au fost treziţi în toiul nopţii, urcaţi în maşini militare şi deportaţi în vagoane de tren. Operaţiunea, numită de sovietici „SUD”, a vizat peste 8000 de bărbați, 14.000 de femei, 11.000 de copii.

Agenția Națională a Arhivelor a publicat listele tuturor celor deportați, inclusiv numărul eșaloanelor și vagoanele în care locuitorii Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de atunci au fost deportați. Datele cuprind și informații despre cei care au murit pe drum, dar și despre bebelușii născuți în trenuri.

„În comparație cu deportarea din 12-13 iunie 1941, pentru cea din 1949 avem date pentru 99% din deportați. Am rezerve în ceea ce privește folosirea expresiei „al doilea val al deportărilor”, întrucât sugerează un fenomen natural, ceea ce nu a fost nicidecum. Din contra, a fost rezultatul unei politici de stat bine plănuite și realizate minuțios, ca un plan de război. Nu întâmplător s-a numit operațiunea SUD”, consideră șeful Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Informațiile pot fi descărcate în format pdf, iar datele despre fiecare persoane pot fi identificate în funcție de nume, anul nașterii sau localitate de baștină. Listele pot fi accesate pe pagina web a Agenției Naționale a Arhivelor. În același timp, specialiștii avertizează că ar putea exista probleme de acces din cauza suprasolicitării, iar datele pot fi descărcate și din sistemele de stocare de tip cloud, accesând linkul înserat.

#1949 #al doilea val de deportări #operațiunea SUD #deportari