Palatul Independenței din Minsk, care este folosit și ca reședință de lucru de către președintele Belarusului Alexander Lukașenko, are o nouă denumire pe Google Maps. Mai nou, pe lângă denumirea de Palatul Independenței, pe Google Maps a apărut inscripția „moșia dictatorului”.

Luni, 9 august, la Palatul Independenței din Minsk, are loc o „mare conversație” cu Lukașenko. Șeful statului Belarus discută cu mass-media, publicul și experții de mai bine de cinci ore.

Victoria la alegerile din august 2020 pentru Lukașenko a devenit a șasea la rând. Potrivit CEC, el a obținut peste 80% din voturi.

Protestele opoziției care au urmat în etapa inițială au fost asociate cu revolte, iar forțele de securitate au folosit mijloace speciale și echipamente speciale pentru a le suprima.

Pe 11 februarie, KGB din Belarus a anunțat că situația din țară sa stabilizat, iar manifestările au dispărut practic.

#Alexander Lukasenko #Belarus #google maps #Minsk

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.