Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție (CSJ), Tamara Chișca-Doneva, a fost eliberată din funcția de judecător, începând cu data de 25 august. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a admis parțial cererea de demisie la ședința de azi, 25 august.

Totodată, CSM a admis parțial și cererea de demisie a judecătorului CSJ, Ion Guzun. Magistratul a fost eliberat din funcție din 25 august.

Examinarea demisiei președintelui interimar al CSJ a început cu o cerere de recuzare a membrului CSM Nina Cernat. Tamara Chișca-Doneva a declarat că mandatul ei de membru a expirat din moment ce a fost aprobată noua componență a Consiliului.

După deliberări, recuzarea a fost respinsă. Ca urmare, magistrata CSJ a cerut amânarea examinării cererii sale de demisie pentru a-și formula apărarea. CSM i-a respins și acest demers.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a deciziei de azi a CSM, Curtea Supremă de Justiție a rămas cu doar 3 judecători în funcție și 7 judecători detașați temporar.

Tamara Chișca-Doneva a devenit judecător în anul 1987. Din 2021, a fost numită vicepreședinte al CSJ, executând și interimatul funcției de președinte. Magistrata a fost suspendată din funcția de președinte interimar al CSJ la 15 aprilie 2022 în legătură cu urmărirea penală în dosarul pentru îmbogățire ilicită în care a fost vizată. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în octombrie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost scoasă de sub urmărire penală, însă urmărirea continua. În aprilie 2023, Chișca-Doneva, a fost desemnată din nou în calitate de președintă interimară a instituției.

Ion Guzun a fost numit judecător în 1993. După o activitate de 10 ani la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău și 2 ani în cadrul Curții de Apel Bender, el a fost promovat la CSJ.

#criza justitie #CSJ #CSM

Rusia a pierdut 1.622.860 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei duminică, 15 noimebrie, transmit știrileprotv.ro.

Cifra include 2.230 de victime înregistrate de forţele ruse în ultima zi.Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 12.478 de tancuri, 25.785 de vehicule blindate de luptă, 175.158 de vehicule şi cisterne de combustibil, 52.401 de sisteme de artilerie, 2.274 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.756 de sisteme de apărare aeriană, 452 de avioane, 356 de elicoptere, 3.150 de vehicule terestre fără pilot, 35 de nave şi ambarcaţiuni, precum şi două submarine, relatează News.ro.

Pe 29 octombrie, Statul Major General a anunţat că luna octombrie 2026 a fost cea mai sângeroasă lună din punctul de vedere al pierderilor ruseşti în luptă de când Moscova a lansat invazia pe scară largă.

Statul Major al Ucrainei nu a dezvăluit propriile pierderi suferite în timpul invaziei pe scară largă, invocând secretul operaţional. Rapoartele unor centre de cercetare occidentale independente sunt de acord că pierderile ruseşti le depăşesc semnificativ pe cele ale Ucrainei, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) estimând că raportul este de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”.

Raport CSIS

Un raport al CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina a suferit probabil între 500.000 şi 600.000 de victime în perioada februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care se estimează că între 100.000 şi 140.000 au fost ucişi în luptă.

Deşi oficialii ucraineni dezvăluie rareori această cifră, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puţin 55.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr semnificativ de dispăruţi în luptă.Intensitatea atacurilor cu drone ruseşti şi a luptelor a făcut extrem de dificilă pentru Ucraina recuperarea cadavrelor soldaţilor căzuţi la datorie, necesare pentru confirmarea prin ADN.