Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat joi seara, 15 mai curent, rezultatele concursului pentru suplinirea posturilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

În cadrul ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost intervievați 5 candidați la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

În urma prestației candidaților și analizei materialelor dosarelor personale, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au evaluat candidații după cum urmează:

– Bolocan Ludmila a obținut 50 puncte,

– Berzoi Ruslan a obținut 33 puncte,

– Leonid Chirtoacă a obținut 76 puncte,

– Ciocanu Aliona a obținut 49 puncte,

– Munteanu Ion a obținut 76,5 puncte.

Potrivit art. 7 al. 3 a Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie și punctului 30 al Regulamentului privind selecția judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii a propus președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție următorii candidați: Ion Munteanu, care acum este procuror general, și Leonid Chirtoacă.

Ceilalți candidați nu au acumulat punctajul necesar pentru promovarea concursului, potrivit comunicatului de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #Ion Munteanu #Maia Sandu

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.