„Toate deciziile luate ridică dubii mari de legalitate și legitimitate”. Este avertizarea președintelui interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ion Chirtoacă, după ce Parlamentul a numit astăzi trei membri la CSM, iar deputații PAS au precizat că astfel instituția devine funcțională.

Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Realitatea.md.

„Cât privește faptul că la moment în cadrul CSM nu sunt prezenți nici jumătate plus unul, toate deciziile luate ridică dubii mari de legalitate și legitimitate. Ori Constituția Republicii Moldova la art. 122 prevede expres că CSM este alcătuit din 12 membri și atât. În concluzie, o lege organică nu poate prevedea un alt cvorum, care urmează a fi calculat din numărul membrilor CSM prevăzuți de Legea Supremă… ”, a precizat Ion Chirtoacă.

La fel, „potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 9 din 07 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii până la formarea sa într-o nouă și deplina componenta nu poate adoptată hotărâri privind numirea, transferul, detașarea, promovarea sau aplicarea de sancțiuni față de judecători”.

„Întrunirea legală a noii componențe a CSM va avea loc doar atunci când se vor alege 6 membri de către Adunarea Generală a Judecătorilor și numirea a 6 membri laici de către Parlament. Până atunci este aplicabil art. 15 alin. (12) din Legea nr26/2022, care fac trimitere la dispozițiile Codului administrativ care reglementează emiterea actului administrative individuale. Astfel, în HCC la care am făcut trimitere se precizează că până la întrunirea noii componente a CSM se vor aplica prevederile Codului administrativ. Art. 133 din Codul administrativ prevede clar ca cvorumul este de jumate plus unul din membrii săi. Iar pentru adoptarea hotărârii este necesar de o majoritate simplă. Curtea Constituțională anume în acest fel a reglementat lucrurile, pornind de la faptul ca în CSM activau 7 membri, 6 judecători și 1 profesor, adică exista un cvorum de 50 plus unul. În concluzie CSM nu este funcțional deoarece nu are un conform de 50 plus unul, adică 7 membri. O altă logică a lucrurilor este în afara spiritului și loialității constituționale, transformând CSM în organ exclusiv politic. Societatea civilă din CSM are rolul de contrapondere, de excludere a corportivizmului judiciar, dar nu invers”.

De asemenea, Chirtoacă a ținut să precizeze și următoarele:

„Este important sa menționăm prevederile legale privind cvorumul în cadrul CSM. Astfel potrivit prevederilor art. 133 alin. (2) Cod administrativ „Organul colegial acționează legal daca sunt prezenți jumătate plus unul din membrii săi, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel”. Subsecvent potrivit art.15 alin.(2) al legii nr.947 / 1996 cu privire la CSM stipulează că „Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției și nu se află în situațiile menționate la art.18 alin.(1) (adică cînd este recuzat sau când se abține). Standardul internațional din domeniu cât și jurisprudența CtEDO cauza Volkov vs. Ucraina, chestiunile ce privesc cariera judecătorilor se iau cu participarea cel puțin jumătate de membri CSM judecători de carieră”, a conchis Chirtoacă.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) devine funcțional și urmează să se întrunească în următoarele zile în ședință. O spun deputații PAS, după ce Parlamentul a numit astăzi, 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului CSM. Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Parlamentul a numit astăzi, 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Potrivit legislației, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

#CSM #judecatori #parlament #sedinta

Președinta Maia Sandu și premierul României, Luca Niculescu, au discutat la Chișinău despre proiectele comune de infrastructură, securitatea regională și cooperarea dintre cele două state. Șefa statului a menționat că Republica Moldova și România vor intensifica schimbul de informații și cooperarea în domeniul apărării aeriene, pe fondul amenințărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Într-o postare pe rețelele sociale, Maia Sandu a precizat că discuțiile au vizat dezvoltarea liniilor electrice, a drumurilor și podurilor, a căii ferate și a punctelor de trecere a frontierei. Obiectivul este ca oamenii să călătorească mai ușor între cele două țări, să petreacă mai puțin timp la frontieră, iar energia să devină mai sigură și mai accesibilă.

Un alt subiect abordat a fost cooperarea economică. Potrivit președintei, capitalul românesc este prezent în Republica Moldova, iar cel moldovenesc activează în România, cele două economii fiind conectate prin mii de companii și locuri de muncă de pe ambele maluri ale Prutului.

În ceea ce privește securitatea, Maia Sandu a atras atenția asupra riscurilor generate de războiul din Ucraina, inclusiv de dronele și rachetele care încalcă spațiul aerian al ambelor state. Președinta a condamnat și atacurile Rusiei asupra navelor civile din Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale ale României, despre care a spus că pun în pericol vieți omenești și comerțul din regiune.

În acest context, Republica Moldova și România vor intensifica schimbul de informații, mecanismele de avertizare timpurie și cooperarea pentru identificarea și aplicarea celor mai eficiente soluții de apărare aeriană.

Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova contează pe sprijinul României în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că o Moldovă democratică, liberă și ancorată în UE va fi un partener de încredere și un factor de stabilitate în regiune.

Președinta i-a mulțumit premierului român pentru angajamentul de a continua proiectele comune și i-a urat succes în mandat.