Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) solicită demisia lui Iulian Muntean. Se întâmplă după ce s-a aflat că noul membru al CSM este învinuit într-un dosar de corupție.

„La data de 20 septembrie 2023 au apărut informații în mediul public că Iulian Muntean, membru actual al CSM, este implicat într-o investigație penală, conform articolului 324 din Codul Penal. Domnul Iulian Muntean nu neagă faptul că în anul 2018 a fost pornită o cauză penală, în cadrul căreia i-a fost atribuit statutul procesual de învinuit. Aparent, acesta nu a declarat această circumstanță în fața Comisiei Pre-vetting și nici nu a prezentat o dovadă a încercării sale de a afla care e statutul acestei cauze penale. La fel, ca și întreaga societate, membrii CSM nu au avut cunoștințe de aceste circumstanțe până la data de 20 septembrie 2023”, transmite CSM.

Instituția se declară îngrijorată că deși se cunoștea de mai mult timp despre dosar, informațiile au fost comunicate publicului abia la 2 săptămâni după numirea în funcție a lui Muntean. De asemenea, membrii CSM „își exprimă îngrijorarea cu privire la situația în care domnul Muntean ar fi furnizat informații incorecte sau incomplete cu privire la o ancheta în curs de desfășurare, inițiată încă în 2018”.

„Noi, membrii CSM, declarăm că nu putem admite ca un membru al Consiliului Superior al Magistraturii să ocolească procedurile de evaluare extraordinară, care au cerințe destul de clare și riguroase. În lipsa unei justificări și a explicațiilor credibile cu privire la aceste circumstanțe, ce l-au determinat să nu comunice despre calitatea sa de învinuit în cadrul unei cauze penale, considerăm că soluția optimă pentru Iulian Muntean ar fi depunerea cererii de demisie.

În condiția în care în fața întregului corp judecătoresc se impun înalte standarde etice și de conduită, nu putem admite ca integritatea acestora să fie evaluată de persoane care nu au avut un comportament sincer și onest în cadrul procedurii de evaluare extraordinară”, se arată în declarația publicată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Documentul este semnat de către președintele interimar al CSM Sergiu Caraman și membrii CSM Nina Cernat, Tatiana Ciaglic, Ioana Chironeț, Maria Frunze, Ion Guzun, Lucia Popescu, Alexandru Postica și Vasile Șchiopu.

Precizăm că, vineri, și ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, puncta că în asemenea circumstanțe Iulian Muntean ar trebui să demisioneze.

#coruptie #CSM #demisie #dosar penal #Iulian Muntean

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.