CSP, îngrijorat de imaginea sa. Caută vinovatul pentru amânărea ședințelor, mai ales, a celei de nici 1 minut!

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a emis un comunicat de presă miercuri seara, 25 ianuarie curent, prin care procurorii-membri și-au exprimat poziția față de amânarea frecventă a ședințelor, mai ales, a celei de nici 1 minut, așa cum a avut loc astăzi. Aceștia sunt îngrijorați de imaginea lor și bănuiesc că la mijloc sunt „anumite aranjamente și/sau trucări privind soluțiile ce urmează a fi adoptate”.

„Pentru data de 25.01.2023, ora 09:30, a fost stabilită o ședință ordinară a Consiliului Superior al Procurorilor, fiind propuse mai multe subiecte în agenda acesteia, ceea ce a implicat prezența a mai mult de 40 de persoane vizate în proceduri de numire, promovare și examinare a diverselor adresări. Este regretabil că nu a fost posibilă desfășurarea ședinței din motiv că nu s-a întrunit numărul necesar de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (unii membri non-procurori nu s-au prezentat), pentru ca să existe cvorum și ședința să fie deliberativă. Pentru noi rămân neclare motivele ce au determinat dezinteresul unor membri non-procurori în raport cu desfășurarea ședinței din 25.01.2023 (dată convenită în ședința din 16.01.2023, de comun acord cu toți membrii prezenți), mai ales că aveau cunoștință și despre faptul că toți destinatarii procedurilor au fost informați, iar lucrările de pregătire a ședințelor implică un efort sporit, menit să asigure examinarea subiectelor”, scrie în comunicat cu referire la ședința CSP de azi.

Potrivit membrilor cu calitate de procuror, analizând obiectiv situația de referință, au constat că „printr-o asemenea conduită neloială au fost desconsiderate timpul, diligența și așteptările titularilor procedurilor ca demersurile și cererile lor să fie examinate în termenele consemnate oficial în agenda Consiliului Superior al Procurorilor. Mai mult de atât, accentuăm că în ultima perioadă devine tot mai frecventă practica amânării ședințelor Consiliului Superior al Procurorilor din cauza absenței unor membri non-procurori, ceea ce deduce impresia creării artificiale a impedimentelor în examinarea unor subiecte ce comportă un interes special. Toate aceste aspecte determină inclusiv și riscul creării unei puternice impresii că există anumite aranjamente și/sau trucări privind soluțiile ce urmează a fi adoptate de Consiliul Superior al Procurorilor, or, asemenea percepții trebuie evitate, deoarece afectează credibilitatea instituției”.

În opinia lor, situația se prezintă a fi una „tristă și îngrijorătoare, și, lăsând deoparte emoțiile, evaluarea strict „tehnică” a acestor aspecte, ar putea lăsa percepția că din partea unor membri non-procurori intenționat se blochează activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, fapt care golește de conținut orice inițiativă de reforme”.

„Am primit mai multe informații privind revoltele exprimate de către cetățeni și de către procurori, în opinia cărora frecvența amânărilor ședințelor Consiliului Superior al Procurorilor este inexplicabilă, iar blocajele intervin mai cu seamă atunci când în agendă sunt incluse subiecte legate de numiri și promovări în sistem. Imaginea Consiliului Superior al Procurorilor a fost intens criticată, menționându-se în spațiul public, de către mulți demnitari, că sunt necesare restructurări pentru a asigura că membrii aleși/desemnați își exercită atribuțiile cu neîndoielnică imparțialitate. Totuși, vrem să subliniem că în actuala componență activă a Consiliului Superior al Procurorilor ponderea o dețin membrii non-procurori, iar majoritatea dintre aceștia își exercită calitatea începând cu octombrie 2021, ceea ce exclude eventualele critici privind existența unui corporatism profesional al procurorilor”.

Adițional, au consemnat că și anterior și-au exprimat poziția cu referire la necesitatea unui echilibru profesional între numărul de membri-procurori și membrii non-procurori în componența Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a garanta esența acestei autorități pe care legea o stabilește ca fiind organ de autoadministrare.

„Este inacceptabil ca prin modul de aplicare în practică a legii să se compromită activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, care prin Constituție este definit ca garant al independenței și imparțialității procurorilor. Concomitent, trebuie excluse orice interferențe ale puterii executive în activitatea instituției Procuraturii, aspecte nominalizate inclusiv și de mecanismele de monitorizare care au evaluat activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, despre care am informat anterior opinia publică. În concluzie, reiterăm regretul nostru pentru situația de blocaj creată în ședința din 25.01.2023, desfășurarea căreia nu a fost posibilă, deși pe agendă se aflau multe subiecte, iar toți membrii au fost notificați din timp, ceea ce exclude existența unor impedimente de ordin organizatoric. Pe cale de consecință, îndemnăm spre corectitudine în comportament și spre conștientizarea responsabilității ce decurge din deținerea unei calități publice, impactul căreia este substanțial pentru sistemul de justiție”.

„În discursul public al demnitarilor s-a menționat constant că prin conduita sa profesională, Consiliul Superior al Procurorilor trebuie să ofere un exemplu și să nu lase vreo suspiciune privind imparțialitatea deciziilor adoptate de acest for colegial, respectiv, este necesar ca anume această abordare să fie aplicată în practică de către toți membrii, inclusiv cei non-procurori. Exprimăm apreciere tuturor celor care azi și-au organizat activitățile așa încât să fie prezenți la ședința Consiliului Superior al Procurorilor și îi asigurăm că vom depune întreg efortul pentru ca procedurile în care sunt vizați să fie examinate în cel mai scurt timp posibil. Susținem ferm că independența instituției Procuraturii devine o realitate doar prin acțiuni zilnice, prin efort constant și prin conduită loială față de angajamentele asumate, deoarece, în caz contrar, va rămâne un concept teoretic și iluzoriu”, astfel se încheie comunicatul de presă.

Este de menționat că procurorii-membri a CSP sunt: Inga FURTUNĂ, Eduard VARZAR, Andrei ROȘCA, Constantin ȘUȘU și Angela MOTUZOC, ultima fiind și președinta Consiliului.

#imagine #CSP #sedinta

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.