Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a clasat marți, 18 iulie curent, cazul privind încălcările drepturilor omului în Ucraina. Procesul a fost trimis de autoritățile ruse în iulie 2021, dar interacțiunea asupra acestuia dintre Moscova și Strasbourg a fost întreruptă la scurt timp după începerea „operațiunii militare speciale” (a se citi: război). Strasbourg susține că Rusia a refuzat inițial să traducă documentele prezentate instanței, iar apoi a încetat complet să răspundă solicitărilor.

În proces, partea rusă a acuzat Ucraina de moartea locuitorilor din Donbass, răpiri, interzicerea predării în limba rusă, asasinarea jurnaliştilor, persecutarea opoziţiei, întreruperea alimentării cu apă în Crimeea şi implicarea în moartea Boeing-ul malaezian în 2014.

Comunicarea CtEDO indică faptul că în aprilie 2022 guvernul rus a depus 2.000 de documente la instanță în sprijinul argumentelor sale. Toate erau în rusă, iar CtEDO a cerut o traducere de la Moscova. Nu a primit răspuns din partea Rusiei. În noiembrie, instanța a întrebat dacă Moscova va continua să insiste asupra examinării acestui caz, dar nici aici nu a primit vreun răspuns.

Pe baza faptului că discuția a ajuns într-un impas, CtEDO a adoptat o decizie de încetare a examinării cererii ruse. În plus, CtEDO a remarcat că continuă să ia în considerare peste 8.500 de plângeri individuale cu privire la evenimentele din diferite părți ale Ucrainei de Est, precum și din Crimeea și Sevastopol.

În martie anul trecut, Rusia a anunțat că se va retrage din Consiliul Europei. În același timp, CtEDO a anunțat că de la mijlocul lunii septembrie Moscova va înceta să mai fie parte la Convenția privind drepturile omului. În același timp, țara s-a retras de sub jurisdicția CtEDO.

#CEDO #CtEDO #drepturile omului #Rusia #Ucraina

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.