Unele afaceri se nasc din pasiune, altele dintr-o necesitate. În cazul lui Mihail Gavrilenco, au fost valabile ambele motive. Fiind în căutarea unor locuri de joacă bine amenajate pentru copiii lui, și-a dat seama că în orașul natal există foarte puține opțiuni. Așa a apărut ideea de a deschide la Tighina (Bender) un centru pentru copii de diverse vârste, care să ofere mai multe alegeri pentru distracție – KidsLand.

Amenajarea centrului pentru copii a presupus și un efort financiar. Deși a avut propriile investiții, banii erau insuficienți pentru a pune la punct toate detaliile. În toamna anului 2024 a participat la un concurs destinat antreprenorilor de pe ambele maluri ale râului Nistru și așa a obținut sprijin nu doar financiar, dar și mentorat pentru a-și lansa afacerea. Suportul a fost oferit de Uniunea Europeană prin programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

„Dacă nu am fi avut această finanțare, probabil că nu l-am fi deschis, pentru că investițiile sunt destul de mari. Acest ajutor de la Uniunea Europeană pe care l-am primit ne-a permis să deschidem o cameră de joacă pentru copii”, spune Mihail.

Centrul pentru copii este format dintr-un teren de joacă modern, o cameră cu jocuri interactive și un spațiu dedicat creativității.

„Îmi place locul foarte mult, o mulțime de camere interesante. Copiii merg să se joace. E bine și părinții își pot vedea de treabă, în timp ce copiii se joacă. Totul este foarte frumos, pur și simplu interesant, pentru noi acest loc este convenabil în ceea ce privește locația”, relatează, Anastasia, care vine la acest centru deja a 3-a oară, cu fiica sa.

„Avem trambuline, tobogane, piscină uscată cu bile, de asemenea, constructor, cărți de colorat. Copiii vin să se joace acum în vacanța de vară. Copiii se joacă, colorează, asamblează puzzle-uri, se distrează. Părinții pot pleca, deci noi avem grijă de copii, ne jucăm cu ei”, explică Sofia, una dintre angajatele centrului de copii KidsLand.

Centrul interactiv pentru copii din Tighina (Bender) este una din cele 20 de afaceri lansate sau dezvoltate cu suportul programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Susținerea tinerilor antreprenori și a mediului de afaceri face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene și PNUD de a consolida încrederea și de a promova dezvoltarea economică pe ambele maluri ale Nistrului. Valoare totală a suportului oferit pentru dezvoltarea mediului de afaceri este de peste 529 mii de euro.

#copii #grant #teren joaca #UE

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.