Ana Calinici, una din cele cinci persoane cărora le-a fost validat ieri mandatul de deputat de Curtea Constituțională, din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) ar urma să se decidă dacă rămâne în funcția de parlamentară sau cea de șefă de Cabinet a ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

În cazul în care, Ana Calinici va da preferință funcției de șefă de Cabinet a ministrului Justiției și va renunța la mandatul de parlamentară, atunci PAS ar urma să se aleagă din nou cu un mandat de deputat vacant.

Astfel, în locul ei, conform listei depusă la CEC, ar urma să fie numit următorul supleant din lista PAS. Este vorba de Gavrouc Vitali.

Totuși, dacă această decide să-și păstreze mandatul de deputată, atunci ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco va fi cel care va trebui să-și caute un nou șef de Cabinet.

Amintim că, ieri, magistrații CCM au validat mandatele de deputați a cinci persoane din lista electorală a PAS, care au suplinit locurile vacante în cadrul Fracțiunii, după ce parlamentarii, Natalia Gavrilița, Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu, Dumitru Budeanschi și Rosian Vasiloi, au fost numiți în funcții guvernamentale. Este vorba de Dorel Iurcu, Ana Calinici, Evghenia Cojocari, Boris Popa și Ana Oglinda.

#Ana Calinici #deputata #mandat #PAS

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.