Un studiu recent publicat în Nature Human Behaviour arată că trecerea la o săptămână de lucru de patru zile, fără reducerea salariului, îmbunătățește semnificativ sănătatea fizică și mentală a angajaților, precum și performanța acestora la locul de muncă. Cercetarea a fost realizată de un colectiv de la Boston College, condus de sociologii Wen Fan și Juliet Schor, care au monitorizat timp de șase luni un eșantion de 2.896 de angajați din 141 de organizații din întreaga lume.

Participanții au provenit din Statele Unite, Australia, Canada, Irlanda, Noua Zeelandă și Regatul Unit, iar studiul a evaluat indicatori ca: epuizarea profesională, calitatea somnului, starea de oboseală și eficiența la locul de muncă.

Rezultatele arată că angajații ale căror programe au fost reduse cu cel puțin opt ore pe săptămână au resimțit cele mai mari beneficii, manifestate prin scăderea stresului și îmbunătățirea sănătății generale.

Comparativ cu angajații din 12 companii care au păstrat modelul tradițional de lucru de cinci zile, cei care au trecut la patru zile au raportat niveluri mai ridicate de bunăstare fizică și mentală.

Studiul vine în continuarea unei inițiative globale numite „4 Day Week Global”, care promovează un nou model de muncă adaptat nevoilor angajaților post-pandemie, fără a afecta interesele companiilor. Această abordare a devenit tot mai relevantă după pandemia de COVID-19, care a accelerat tranziția către munca la distanță și a evidențiat niveluri ridicate de epuizare profesională în multe industrii.

Un experiment similar a avut loc în 2022 în Regatul Unit, unde peste 3.300 de angajați din 73 de companii au participat la un proiect pilot de șase luni privind săptămâna de lucru de patru zile. Rezultatele au indicat nu doar menținerea productivității, ci și o creștere a acesteia în unele cazuri: 34% dintre lideri au declarat că productivitatea a crescut ușor, în timp ce 46% au raportat niveluri constante.

Autorii studiului recunosc însă anumite limitări, precum participarea voluntară a companiilor și concentrarea exclusivă pe firme din țări vorbitoare de limba engleză, majoritatea fiind de dimensiuni mici sau medii. Pentru o validare mai extinsă a modelului, cercetătorii recomandă desfășurarea unor studii aleatorii susținute de guverne, care să evalueze impactul reducerii timpului de lucru la scară largă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #salarii

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.