Un studiu recent publicat în Nature Human Behaviour arată că trecerea la o săptămână de lucru de patru zile, fără reducerea salariului, îmbunătățește semnificativ sănătatea fizică și mentală a angajaților, precum și performanța acestora la locul de muncă. Cercetarea a fost realizată de un colectiv de la Boston College, condus de sociologii Wen Fan și Juliet Schor, care au monitorizat timp de șase luni un eșantion de 2.896 de angajați din 141 de organizații din întreaga lume.

Participanții au provenit din Statele Unite, Australia, Canada, Irlanda, Noua Zeelandă și Regatul Unit, iar studiul a evaluat indicatori ca: epuizarea profesională, calitatea somnului, starea de oboseală și eficiența la locul de muncă.

Rezultatele arată că angajații ale căror programe au fost reduse cu cel puțin opt ore pe săptămână au resimțit cele mai mari beneficii, manifestate prin scăderea stresului și îmbunătățirea sănătății generale.

Comparativ cu angajații din 12 companii care au păstrat modelul tradițional de lucru de cinci zile, cei care au trecut la patru zile au raportat niveluri mai ridicate de bunăstare fizică și mentală.

Studiul vine în continuarea unei inițiative globale numite „4 Day Week Global”, care promovează un nou model de muncă adaptat nevoilor angajaților post-pandemie, fără a afecta interesele companiilor. Această abordare a devenit tot mai relevantă după pandemia de COVID-19, care a accelerat tranziția către munca la distanță și a evidențiat niveluri ridicate de epuizare profesională în multe industrii.

Un experiment similar a avut loc în 2022 în Regatul Unit, unde peste 3.300 de angajați din 73 de companii au participat la un proiect pilot de șase luni privind săptămâna de lucru de patru zile. Rezultatele au indicat nu doar menținerea productivității, ci și o creștere a acesteia în unele cazuri: 34% dintre lideri au declarat că productivitatea a crescut ușor, în timp ce 46% au raportat niveluri constante.

Autorii studiului recunosc însă anumite limitări, precum participarea voluntară a companiilor și concentrarea exclusivă pe firme din țări vorbitoare de limba engleză, majoritatea fiind de dimensiuni mici sau medii. Pentru o validare mai extinsă a modelului, cercetătorii recomandă desfășurarea unor studii aleatorii susținute de guverne, care să evalueze impactul reducerii timpului de lucru la scară largă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #salarii

Liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a îndemnat ţările musulmane să se unească împotriva Statelor Unite şi a Israelului, într-un nou mesaj scris transmis duminică, 30 august, la şase luni de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, relatează știrileprotv.ro.

Mojtaba Khamenei, care i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie, nu a mai fost văzut în public de atunci, iar autorităţile nu au difuzat nicio înregistrare video sau audio cu el.

„Soluţia problemelor Oummei (comunităţii musulmane) rezidă în unitatea de cuvânt, prietenie şi cooperare pe calea binelui”, a declarat ayatollahul, potrivit site-ului său oficial.

„Oricine, indiferent de funcţia pe care o ocupă, face ceva care duce la divizarea dintre musulmani şi creează conflicte în cadrul comunităţii musulmane, în cunoştinţă de cauză sau nu, în mod voluntar sau involuntar, a servit obiectivele duşmanilor islamului”, a adăugat el.

El a făcut apel la liderii ţărilor din regiune să „îşi recunoască adevăratul duşman, să îi înţeleagă planul şi să îl combată”, desemnând Statele Unite şi Israelul drept duşmanii tuturor, şi nu doar ai Iranului.

Ca răspuns la ofensiva israeliano-americană, Iranul a vizat ţările aliate ale Washingtonului din regiune, în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit, Qatar şi Bahrain.

Liderul suprem, care are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte marile orientări ale Iranului, a făcut încă o dată apel la liderii şi poporul iranian să lase deoparte divergenţele şi să se unească în lupta împotriva duşmanilor juraţi ai ţării, Statele Unite şi Israel, subliniind că nu trebuie „să se permită în niciun fel apariţia unor divergenţe” în rândul poporului iranian.

Vineri, într-o declaraţie scrisă anterioară, acesta afirmase că „este interzis să se comită orice acţiune care să dăuneze coeziunii sociale”.

De asemenea, el a făcut apel la de-dolarizarea progresivă a economiei iraniene şi la consolidarea producţiei pentru relansarea economiei, după luni de blocadă navală americană şi decenii de sancţiuni internaţionale. Statele Unite au anunţat luni o înăsprire a acestora.