Ne deosebim prin multe moduri de animale, iar una dintre cele mai importante însușiri fiind rațiunea. Dar, din punct de vedere fizic, una dintre cele mai misterioase părţi ale corpului uman, este bărbia. Suntem singura vieţuitoare de pe faţa pământului care are această protuberanţă a craniului, iar oamenii de ştiinţă încă nu ştiu la ce foloseşte şi cum a apărut, scrie playtech.ro.

Specialiştii cunosc cum funcţionează organismul uman şi la ce folosesc părţile corpului. Dar în ceea ce privește bărbia, nu sunt prea siguri. Bărbia, această protuberanţă a craniului este un adevărat mister anatomic. Oamenii de ştiinţă deocamdată spun că utilitatea ei este incertă.

Bărbia ne deosebește fizic de animale

Un lucru e sigur: suntem singura specie de pe Pământ care are bărbie. În plus, homo sapiens sau omul modern, este singurul hominid cu această prelungire a craniului. Niciun al hominid nu a avut-o.

Omul modern este singura fiinţă de pe Pământ şi din istoria Terrei care a avut şi are bărbie, conform cercetătorului Ed Yong. De exemplu, niciun alt strămoş al omului modern nu a avut această prelungire a craniului, în partea sa inferioară, nici măcar Omul de Neanderthal.

Mai mult, James Pampush de la Duke University precizează că bărbia este cea care evidenţiază omul modern în regnul animal şi chiar în sânul familiei sale, a primatelor. Bărbia a devenit semnul apariţiei omului modern.

Nimeni nu ştie însă de ce, când şi pentru ce au oamenii moderni bărbie. Numeroşi specialişti şi-au dedicat cercetările acestei părţi, aparent banale, a corpului uman, dar care se dovedeşte a fi cea mai misterioasă ca funcţionalitate şi origini.

Sunt cercetători care cred că bărbia a apărut după milioane de ani de evoluţie, mai ales după ce omul a început să consume carne. La început crudă şi greu de mestecat. Atunci s-ar fi dezvoltat muşchii maxilarului, iar pentru a susţine acest efort, a apărut această prelungire a craniului.

De asemenea, Flora Groning, un antropolog de la Universitatea din York, Marea Britanie, împreună cu colegii săi au făcut mai multe teste privind capacitatea maxilarului de a face faţă masticaţiei, mai ales când este vorba despre carne şi alte alimente dure. Raportul cercetărilor a fost publicat în ”American Journal of Physical Anthropology” şi arată că bărbia ar ajuta, într-un anumit grad, maxilarul în timpul masticaţiei.

#corp uman #deosebiri #evoluție

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.