Unicul teleferic din municipiul Chișinău va fi dat în concesiune unui agent economic, pentru a fi renovat, ca ulterior să fie pus în funcțiune. O decizie în acest sens a fost luată de Consiliul Municipal Chișinău (CMC), la una din ședințele din săptămâna curentă.

Potrivit deciziei CMC, darea în concesiune unui agent privat este numită ca „parteneriat public-privat” referitor la reconstrucția capitală a telefericului ce se află pe str. Nicolae H. Costin și face legătura cu zona de până la Calea Ieșilor.

Totodată, agentul economic va avea obligațiunea și amenajarea spațiului adiacent telefericului.

Direcția generală transport public și căi de comunicație a fost desemnată în calitate de partener public, în scopul implementării proiectului de privind reconstrucția telefericului.

Scopul proiectului privind reconstrucția Telefericului este de a crea/reactiva un Centru Turistic Național atractiv pentru petrecerea timpului liber a locuitorilor din municipiu, dar și din întreaga republică, ceea ce va contribui esențial la dezvoltarea socio-economică a capitalei, dar și va spori atractivitatea acestui punct turistic.

De asemenea, realizarea proiectului va contribui la atragerea potențialilor investitori pentru dezvoltarea infrastructurii locale, crearea unor noi locuri de muncă în cadrul obiectivelor renovate, dezvoltarea infrastructurii din zona adiacentă a telefericului, creșterea gradului de confort al cetățenilor prin oferte noi de recreere, consolidarea statutului de oraș verde al municipiului Chișinău, prin creșterea atractivității turistice etc, se arată în decizia CMC.

Precizăm că, în prezent, singurul teleferic din țara noastră se află în gestiunea Regiei Transport Electric Chișinău. Proiectul a fost „conservat”, iar din 1996 nu a mai fost alocat nici-un leu pentru întreținerea acestuia.

În anul 2013 primăria a inițiat un concurs cu intenția de a semna un parteneriat public-privat pentru reabilitarea telefericului și chiar s-a găsit un agent economic disponibil, însă din cauza birocrației contractul așa și nu a mai fost semnat.

#capitală #CMC #concesionare #teleferic

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare