Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au lansat un proiect de lege prin care propun întărirea articolului 11 din Constituție și anume „instaurarea neutralității permanente”.

Inițiativa legislativă definește conceptul neutralității permanente, instituie și reglementează legislativ elementele componente ale acestuia, printre care:

– Inviolabilitatea teritoriului Republicii Moldova,

– Amplasarea forțelor militare străine,

– Neparticiparea la acțiuni militare,

– Condițiile cooperării internaționale și rolul uniunilor militare,

– Demilitarizarea și acțiunile umanitare,

– Asistența internațională etc.

Autorii proiectului au punctat două aspecte ce a stat la baza deciziei de a elabora o astfel de inițiativă și descriu prevederile ce urmează să se găsească în document.

„În primul rând, neutralitatea permanentă înseamnă că Republica Moldova se angajează să rămână neutră în orice conflict din prezent și viitor, indiferent de identitatea beligeranților și de locul și momentul declanșării acestuia. În al doilea rând, neutralitatea Republicii Moldova înseamnă că țara noastră nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Aceasta însă nu împiedică Republica Moldova să se folosească de toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a se apăra în mod militar împotriva oricărui agresor și pentru a preveni orice act incompatibil cu neutralitatea sa, pe care beligeranții îl pot comite pe teritoriul său”, se arată în document.

Un alt argument al BCS este faptul că, „Republica Moldova a proclamat în Constituția sa statutul de neutralitate, fără a fi cerut însă confirmarea ei în cadrul Organizației Națiunilor Unite”.

Proiectului de lege se bazează pe o experiența internațională, a unor țări, precum Elveția, Suedia, Austria, Malta, Turkmenistan.

Totuși, documentul prevede că „neutralitatea permanentă” va fi recunoscută și adoptată de parlament în situația actuală, adică cu un conflict armat nerezolva și cu o armată străină pe teritoriul țării noastre”. Autorii inițiativei legislative afirmă că ulterior se va reintegra teritoriul Moldovei, deși acest lucru ar contravine principiilor stipulate în document.

Documentul urmează să fie prezentat și supus dezbaterilor cu celelalte fracțiuni parlamentare, după care înregistrat în Parlament și supus votului, dacă se găsi numărul necesar de voturi ca acesta să fie inclus pe ordinea de zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BCS #neutralitate #proiect de lege

Au trecut mai bine de patru luni de la inaugurarea trecerii feroviare Cantemir–Fălciu, prezentată drept o nouă conexiune strategică între Republica Moldova și România. Pe teren însă, imaginea este cu totul alta. Șine ruginite, vegetație crescută între traverse și niciun tren care să fi traversat frontiera din 22 aprilie până în prezent, scrie bani.md.

Fotografiile realizate de reporterul BANI.MD la Fălciu arată o infrastructură care pare mai degrabă abandonată decât pregătită să preia un nou flux de mărfuri sau, în perspectivă, trenuri de pasageri. Rugina acoperă șinele, iar iarba și buruienile au crescut în interiorul căii ferate. Pe unele porțiuni, vegetația ajunge până la nivelul traverselor.

Imaginea contrastează cu așteptările create în primăvară, când trecerea feroviară Cantemir–Fălciu a fost inaugurată la 22 aprilie. De atunci însă, potrivit fotografiilor făcute de la fața locului de către jurnalistul BANI.MD, niciun tren marfar nu a traversat frontiera pe această rută.

Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât Republica Moldova se află chiar acum pe una dintre rutele alternative folosite pentru transportul cerealelor către România. Numai între 17 august și 5 septembrie, potrivit unei analize a economistului Iurie Rija, aproximativ 500 de vagoane încărcate cu grâu, orz și rapiță au circulat pe traseul Volcinețk–Bălți–Ungheni, cu destinația portul Constanța.

Asta înseamnă un flux de 15-20 de vagoane pe zi și un volum estimat la circa 35.000 de tone lunar. În timp ce trenurile cu cereale traversează țara spre România prin Ungheni, legătura Cantemir–Fălciu, care ar putea reprezenta o rută suplimentară peste Prut, rămâne fără trafic.

Fotografiile de la Fălciu spun poate cel mai simplu povestea celor patru luni. Suprafața de rulare a șinelor este brun-roșiatică și nu prezintă aspectul lucios caracteristic unei linii pe care roțile trenurilor circulă frecvent. Vegetația instalată între și în jurul traverselor întărește imaginea unei căi ferate foarte puțin sau deloc utilizate în ultima perioadă.

Și mai îndepărtată pare perspectiva transportului de pasageri. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, declara anterior că nu există încă un program concret pentru lansarea trenurilor pe direcția Fălciu–Cantemir.

Pentru ca un tren din România să poată ajunge la Cantemir fără transbordarea pasagerilor sau schimbarea boghiurilor, Calea Ferată din Moldova trebuie să construiască un segment de câteva sute de metri de cale ferată îngemănată, care să permită circulația atât pe ecartamentul larg utilizat în Republica Moldova, cât și pe cel european.

„La etapa actuală nu există încă un program. Urmează ca Căile Ferate ale Republicii Moldova să construiască un segment de câteva sute de metri de cale ferată îngemănată, largă și europeană, astfel încât trenul Vaslui–Bârlad–Cantemir să poată circula fără transbordare sau schimbarea ecartamentului”, explica Bolea.

Lucrările ar urma să fie realizate pe parcursul anului 2026, iar abia ulterior ar urma discuții concrete cu partea română pentru introducerea unei curse de pasageri.

„Suntem în discuții cu Căile Ferate din România pentru a iniția această cursă, însă totul depinde de finalizarea acestui proiect”, spunea ministrul.

Între timp, contextul regional face existența unor rute feroviare suplimentare cu atât mai importantă. Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene au determinat Ucraina să-și diversifice din nou traseele de export. O parte din cereale este împinsă spre Polonia și porturile baltice, iar o altă parte tranzitează Republica Moldova spre România și Constanța.

Analiza lui Iurie Rija arată că actualele coridoare alternative funcționează mult sub capacitatea lor teoretică, însă rolul lor devine crucial atunci când transportul prin porturile ucrainene de la Marea Neagră este perturbat.

În acest tablou, Cantemir–Fălciu ar fi putut reprezenta încă o poartă feroviară dintre Republica Moldova și România. Deocamdată, însă, traficul real și promisiunile oficiale par să circule pe linii diferite.

La Fălciu nu se aud locomotive. Nu sunt garnituri cu cereale și nici trenurile de pasageri despre care vorbesc autoritățile. Sunt șine care traversează șoseaua, dispar printre buruieni și continuă spre Prut.

La peste patru luni de la inaugurare, rugina de pe șine rămâne cel mai vizibil „indicator de trafic” al noii treceri feroviare Cantemir–Fălciu.