Cuba se confruntă cu o nouă pană electrică generală luni, a treia în mai puţin de şase luni şi a opta de la sfârşitul lui 2024, a anunţat compania naţională de electricitate, relatează știrileprotv.ro.

„S-a produs o deconectare totală a sistemului electro-energetic naţional”, a anunţat Union electrica (UNE) pe reţelele sociale, precizând că încearcă să stabilească „cauzele” acestei noi pene de curent care afectează întreagă insulă cu 9,6 milioane de locuitori.

Reţeaua electrică din Cuba se confruntă în mod regulat cu pene generale sau parţiale din cauza vechimii infrastructurii şi a penuriei de carburant.

Penele cotidiene s-au intensificat după impunerea, în ianuarie, de către Washington, a unei blocade petroliere care împiedică livrările de carburant pentru a face să funcţioneze grupurile electrogene care completează generarea de electricitate a centralelor termice.

Din ianuarie, Washingtonul nu a autorizat decât venirea pe insulă a unui petrolier rusesc care transporta 100.000 de tone de petrol.

Producţia de electricitate a ţării se bazează în principal pe şapte centrale termice învechite, dintre care unele sunt exploatate de peste 40 de ani şi suferă pene frecvente sau trebuie să fie oprite pentru mentenanţă, precum şi pe o reţea de grupuri electrogene alimentate cu motorină din import.

Pentru a-şi reduce dependenţa de petrol şi a depăşi criza energetică, guvernul cubanez a mizat pe energia solară, în special cu ajutorul Chinei.

Între 2025 şi 2026, 56 de parcuri solare fotovoltaice au fost instalate în ţară, cu un aport de peste 1.000 MW, respectiv 10% din producţia totală de electrictate, faţă de 3% la sfârşitul lui 2024. Autorităţile speră să ajungă la 15% până la sfârşitul lui 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cuba #energie electrica #pana de curent

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.