Cuba se confruntă cu o nouă pană electrică generală luni, a treia în mai puţin de şase luni şi a opta de la sfârşitul lui 2024, a anunţat compania naţională de electricitate, relatează știrileprotv.ro.

„S-a produs o deconectare totală a sistemului electro-energetic naţional”, a anunţat Union electrica (UNE) pe reţelele sociale, precizând că încearcă să stabilească „cauzele” acestei noi pene de curent care afectează întreagă insulă cu 9,6 milioane de locuitori.

Reţeaua electrică din Cuba se confruntă în mod regulat cu pene generale sau parţiale din cauza vechimii infrastructurii şi a penuriei de carburant.

Penele cotidiene s-au intensificat după impunerea, în ianuarie, de către Washington, a unei blocade petroliere care împiedică livrările de carburant pentru a face să funcţioneze grupurile electrogene care completează generarea de electricitate a centralelor termice.

Din ianuarie, Washingtonul nu a autorizat decât venirea pe insulă a unui petrolier rusesc care transporta 100.000 de tone de petrol.

Producţia de electricitate a ţării se bazează în principal pe şapte centrale termice învechite, dintre care unele sunt exploatate de peste 40 de ani şi suferă pene frecvente sau trebuie să fie oprite pentru mentenanţă, precum şi pe o reţea de grupuri electrogene alimentate cu motorină din import.

Pentru a-şi reduce dependenţa de petrol şi a depăşi criza energetică, guvernul cubanez a mizat pe energia solară, în special cu ajutorul Chinei.

Între 2025 şi 2026, 56 de parcuri solare fotovoltaice au fost instalate în ţară, cu un aport de peste 1.000 MW, respectiv 10% din producţia totală de electrictate, faţă de 3% la sfârşitul lui 2024. Autorităţile speră să ajungă la 15% până la sfârşitul lui 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cuba #energie electrica #pana de curent

Situația pe râul Nistru se agravează, iar menținerea actualului debit de apă din Ucraina ar putea deveni foarte dificilă. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că nivelul aparent stabil al lacului de acumulare Dubăsari nu trebuie să creeze impresia că problema a fost depășită.

Potrivit oficialului, nivelul apei în lacul Dubăsari este în prezent stabil deoarece Republica Moldova a reușit să negocieze cu partea ucraineană menținerea unui debit de 75–85 de metri cubi pe secundă.

Totuși, lacul Dubăsari depinde de apa care vine din amonte, iar situația de la lacul Novodnistrovsk, din Ucraina, este mult mai dificilă.

Hajder afirmă că nivelul apei la Novodnistrovsk a scăzut cu aproximativ un metru în luna iulie și cu încă un metru până la 25 august. Până la sfârșitul lunii, scăderea ar putea ajunge la 1,25–1,30 metri.

Și debitul de apă care ajunge în lac a scăzut semnificativ. În ultimele opt zile, media a coborât la 22,38 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 38 de metri cubi pe secundă la începutul lunii. Într-una dintre zile, debitul a ajuns la doar 14 metri cubi pe secundă.

Potrivit ministrului, din lacul Novodnistrovsk a fost evacuată mai multă apă decât a intrat, pentru a menține debitul Nistrului în aval și nivelul apei la Dubăsari. În aceste condiții, rezerva de apă se reduce rapid.

„Va fi extrem de greu sau aproape imposibil de menținut chiar și actualul debit de deversare”, a declarat Gheorghe Hajder marți, 25 august.

O nouă ședință extraordinară a Comisiei Nistrene, cu participarea părții ucrainene, este programată pentru vineri, 28 august. Autoritățile urmează să discute măsurile care vor fi aplicate în perioada următoare.

Ministrul a îndemnat cetățenii, autoritățile locale și agenții economici să folosească apa cât mai responsabil, în condițiile crizei hidrologice.

Republica Moldova a instituit, începând cu 28 iulie, stare de alertă hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile și monitorizează debitul Nistrului în cooperare cu Ucraina. Pentru a gestiona resursele disponibile, cele două țări au convenit reducerea temporară a deversărilor din lacul de acumulare Novodnestrovsk la 75 de metri cubi pe secundă, până la sfârșitul lunii august.