Liderul nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a declarat că reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, însă depinde exclusiv de condițiile comerciale.

Într-un interviu acordat presei din regiune, Krasnoselski a fost întrebat dacă centrala de la Cuciurgan ar putea relua exporturile de electricitate către Republica Moldova, în contextul în care, în orele de vârf, prețul energiei pe piața de la Chișinău ajunge la circa 400 de euro/MWh.

Potrivit acestuia, elementul-cheie în această ecuație rămâne prețul gazului natural. Liderul de la Tiraspol a afirmat că, în prezent, cotațiile gazului pe bursă permit producerea energiei electrice la Cuciurgan, iar centrala dispune atât de licență, cât și de capacitatea necesară pentru a exporta energie electrică în Republica Moldova.

„Problema nu este una tehnică, ci una comercială”, a subliniat Krasnoselski. El a amintit că, anterior, administrația de la Tiraspol a propus un mecanism prin care Republica Moldova să livreze gaze naturale, iar regiunea transnistreană să furnizeze, în schimb, energie electrică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Interesul principal al părții transnistrene, potrivit lui Krasnoselski, este capitalizarea centralei, generarea de venituri fiscale la buget și menținerea locurilor de muncă pentru angajații de la Cuciurgan. În acest context, liderul regiunii a insistat că subiectul nu ar trebui politizat, ci tratat strict ca o chestiune economică.

„Este vorba despre eficiență economică, taxe plătite și locuri de muncă. Nu ar trebui să fie o problemă politică”, a conchis Krasnoselski.

Republica Moldova a renunțat la achizițiile de curent din stânga Nistrului la sfârșitul anului trecut, după Gazprom a suspendat livrările de metan în regiune.

#Cuciurgan #Vadim Krasnoselski

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.