Ion Creangă a fost unul dintre cei mai mari scriitori români, cunoscut pentru operele sale de neegalat, în special pentru poveștile și amintirile sale din copilărie. Însă drumul spre statutul de scriitor nu a fost deloc lin, fiind marcat de evenimente dramatice în viața personală, inclusiv răspopirea și destrămarea căsniciei sale.

Răspopirea, un moment de cotitură în viața lui Ion Creangă

Înainte de a deveni scriitor, Ion Creangă a fost preot. Născut în 1837 într-o familie modestă din Humulești, a urmat calea preoției, în mare parte datorită dorinței mamei sale, care vedea în această meserie o cale către o viață stabilă și respectată.

Ion Creangă a fost hirotonit preot în 1859, iar după câțiva ani a ajuns să slujească la Biserica „Sfânta Treime” din Iași.

Totuși, firea lui independentă și nerespectarea unor norme stricte ale Bisericii i-au adus probleme. Printre altele, Creangă a fost acuzat că a folosit o armă de foc pentru a alunga ciorile din clopotniță și că s-a tuns ”ca un mirean”, mod considerat neadecvat pentru un preot. Aceste incidente au dus, în 1872, la răspopirea sa.

Destrămarea căsniciei, un alt moment dificil

În aceeași perioadă, Creangă a fost lovit de o altă nenorocire personală, și anume destrămarea căsătoriei sale. În 1861, Creangă se căsătorise cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu, cu care a avut un fiu, Constantin. Ileana l-a părăsit pe Creangă pentru un călugăr.

Aceste două evenimente, pierderea preoției și destrămarea căsniciei au reprezentat, paradoxal, un punct de cotitură în viața sa. În loc să se lase copleșit, Creangă și-a găsit alinarea în scris, iar această perioadă dificilă a fost începutul carierei sale literare.

După ce a renunțat la preoție, Creangă și-a reluat activitatea didactică, devenind învățător și apoi director la școala de băieți din Iași. Aici l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, care era pe atunci revizor școlar. Eminescu a recunoscut talentul lui Creangă și l-a introdus în cercul literar condus de Titu Maiorescu, cel care avea să-l încurajeze să-și publice primele scrieri.

Primele sale povești, precum „Capra cu trei iezi”, „Punguța cu doi bani” și „Ursul păcălit de vulpe”, au fost publicate în revista „Convorbiri Literare”. Acestea au avut un succes imediat, datorită stilului său simplu, dar profund, plin de umor și de înțelepciune populară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ion Creanga #scriitor

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.