Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a servit fructe de mare luni, 28 august curent, la prânz pentru a disipa îngrijorările legate de contaminarea apei de mare după ce Japonia a început să deverseze apă radioactivă tratată provenită de la centrala nucleară de la Fukushima.

Japonia a început să deverseze apa tratată în Oceanul Pacific joia trecută, o mutare care a declanșat proteste atât în țara insulară, cât și în unele din statele din zonă.

Consumatorii chinezi s-au arătat printre cei mai îngrijorați, guvernul de la Beijing interzicând toate importurile de produse acvatice din Japonia.

În Coreea de Sud guvernul a anunțat că nu a găsit dovezi științifice sau probleme tehnice legate de deversarea apei contaminate, dar îngrijorările publice privind o posibilă contaminare a fructelor de mare rămân ridicate.

Cancelaria președintelui Yoon Suk Yeol a anunțat în acest context că acesta a servit luni fructe de mare în timpul unei întâlniri pe care a avut-o cu premierul Han Duck-soo.

Cancelaria prezidențială a mai spus că tot luni cantina administrației a servit la prânz pește crud la masa de prânz.

„Biroul prezidențial a decis să ofere produse de mare coreene la prânzul oferit de cantina noastră în fiecare zi timp de o săptămână, începând cu ziua de luni, sperând că oamenii noștri consumă produsele noastre de fructe de mare fără îngrijorări”, au anunțat oficialii într-un comunicat de presă.

Oamenii nu sunt convinși de asigurările autorităților în ceea ce privește apa tratată de la Fukushima

Testele efectuate asupra apei de mare din apropierea centralei de la Fukushima nu au depistat niciun fel de radioactivitate, a declarat duminică ministerul japonez al mediului.

Însă pescarii se tem în continuare de o scădere drastică a cererii din cauza îngrijorărilor oamenilor.

Un sondaj de opinie realizat în luna iulie a arătat că 62% dintre sud-coreeni au declarat că își vor reduce sau opri cu totul consumul de fructe de mare odată ce începe deversarea, în pofida asigurărilor date de autoritățile de la Seul că vor monitoriza îndeaproape situația.

„Unul dintre clienții noștri obișnuiți a venit în urmă cu câteva zile să consume pe cât de mult a putut înainte de răspândirea [apei deversate]. Ți se rupe sufletul (…) când mă gândesc la scăderea cu care vom fi nevoiți să ne confruntăm în următoarele luni”, a declarat luni Kim Hi-soo, un comerciant de la cea mai mare piață de pește din Seul, pentru jurnaliștii de la Reuters.

Japonia intenționează să deverseze în Pacific un milion de tone de apă tratată de la Fukushima.

#apa #Coreea de Sud #Fukushima #Japonia #radioactiv

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.