Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Cum acoperă Moldova consumul de energie după iarnă: importuri de peste 70% și producție internă în creștere

06 Apr. 2025, 14:48
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
06 Apr. 2025, 14:48 // Economie //  Realitatea.md

După încheierea sezonului de încălzire, consumul de energie electrică în Republica Moldova a scăzut, iar sursele de acoperire s-au diversificat. În data de 1 aprilie 2025, peste 70 la sută din necesarul de energie a fost acoperit din import, potrivit datelor prezentate de Ministerul Energiei, transmite postul public de radio.

Mai exact, 37% din consum a fost acoperit prin achiziții de pe bursa OPCOM, iar 36% – prin contracte bilaterale. Doar 27% din energie provine din surse interne: 15% din regenerabile și 12% din producția centralelor termoelectrice.

Potrivit Ministerului, scăderea consumului se explică prin temperaturile mai ridicate, renunțarea la sursele de încălzire electrică și reducerea utilizării iluminatului artificial. Dacă în lunile de iarnă consumul zilnic ajungea la 15 milioane de kilowați-oră, acum acesta este în medie de 12 milioane.

CET-urile continuă să funcționeze la o capacitate de aproximativ 50 de megawați, pentru a asigura furnizarea apei calde menajere. În același timp, producția de energie regenerabilă este în creștere și, în unele zile, acoperind până la 30% din consum.

Ministerul Energiei dă asigurări că sistemul funcționează în regim stabil și că, odată cu sporirea regenerabilelor, ar putea apărea și prețuri negative pe piața de energie.

Precizăm că în lunile ianuarie și februarie 2025, consumul de energie electrică al Republicii Moldova a fost asigurat în proporție de aproximativ 36% din surse interne, iar restul de circa 64% a provenit din import.

În anul 2024, Republica Moldova și-a asigurat consumul de energie electrică printr-un mix diversificat de surse, interne și externe. Cea mai mare parte a energiei, aproximativ două treimi, a fost furnizată de centrala de la Cuciurgan, la un preț avantajos – 66 de dolari pe megawat. Importurile din România și Ucraina au fost de 13% din total, iar centralele termoelectrice din Chișinău și Bălți au produs 12% din consumul malului drept al Nistrului, iar energia regenerabilă a reprezentat 7% din totalul achizițiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.