Prima dată după mai mulți ani a crescut numărul deținuților în penitenciare, un indiciu îngrijorător, declară Avocatul Poporului, Ceslav Panico. Cifra a crescut cu 150 de persoane în anul trecut. Dacă la 1 ianuarie 2024 cifra era de 5695 de condamnați, la 1 ianuarie 2025 a ajuns la 5844. Potrivit ombudsmanului, procentual nu este mult, 2,5%, dar tendința trebuie întreruptă, transmite IPN.

Totodată, cazurile de violență sunt în scădere, dar numărul rămâne încă mare, de aproape 1000 de cazuri pe an.

Datele se regăsesc în raportul tematic „Siguranța și securitatea deținuților în sistemul penitenciar: realități și perspective”. Documentul a fost prezentat în cadrul unor audieri publice, organizate la parlament.

Principalele constatări ale raportului evidențiază persistența subculturii criminale, inclusiv consumul de alcool și droguri, infrastructura învechită în penitenciare, numărul insuficient de angajați și condițiile de detenție nesatisfăcătoare în unele închisori.

Republica Moldova se află printre țările europene cu cea mai înaltă rată de deținuți raportată la populație, se arată în raport.

Grigore Novac, șeful comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice, a accentuat că problemele sunt alarmante. Parlamentul e dispus să intervină dacă instituțiile responsabile vor propune îmbunătățirea legislații și mecanismele necesare, precizează deputatul.

„Nu sunt suficienți angajați în sistem, de aceea nu-i monitorizare adecvată. Respectiv, ajung obiecte interzise și se dezvoltă subcultura criminală. Dacă se dezvoltă asta, încep scheme, cum ar fi „cu ruda în accident”, „reprezentantul băncii”, – toate duc la alte infracțiuni”, a precizat Grigore Novac.

Ministerul Justiției cunoaște deficiențele din penitenciare, menționează secretarul de stat Ruslan Lungu, care dă asigurări că instituția intervine la anumite aspecte.

„Avem acum în discuție o idee de a face prin analogie cu procurorii și judecătorii, în calitate de garanție socială pentru angajații penitenciarelor, compensarea cheltuielilor pentru transport sau pentru cazare, în cazul în care activează în alte localități decât în cea de reședință”, a precizat Ruslan Lungu.

Aceste și alte propuneri sunt discutate și în cazul în care sunt duse la bun sfârșit, vor fi înaintate parlamentului, a conchis secretarul de stat de la ministerul Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocatul poporului #închisori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.