Prima dată după mai mulți ani a crescut numărul deținuților în penitenciare, un indiciu îngrijorător, declară Avocatul Poporului, Ceslav Panico. Cifra a crescut cu 150 de persoane în anul trecut. Dacă la 1 ianuarie 2024 cifra era de 5695 de condamnați, la 1 ianuarie 2025 a ajuns la 5844. Potrivit ombudsmanului, procentual nu este mult, 2,5%, dar tendința trebuie întreruptă, transmite IPN.

Totodată, cazurile de violență sunt în scădere, dar numărul rămâne încă mare, de aproape 1000 de cazuri pe an.

Datele se regăsesc în raportul tematic „Siguranța și securitatea deținuților în sistemul penitenciar: realități și perspective”. Documentul a fost prezentat în cadrul unor audieri publice, organizate la parlament.

Principalele constatări ale raportului evidențiază persistența subculturii criminale, inclusiv consumul de alcool și droguri, infrastructura învechită în penitenciare, numărul insuficient de angajați și condițiile de detenție nesatisfăcătoare în unele închisori.

Republica Moldova se află printre țările europene cu cea mai înaltă rată de deținuți raportată la populație, se arată în raport.

Grigore Novac, șeful comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice, a accentuat că problemele sunt alarmante. Parlamentul e dispus să intervină dacă instituțiile responsabile vor propune îmbunătățirea legislații și mecanismele necesare, precizează deputatul.

„Nu sunt suficienți angajați în sistem, de aceea nu-i monitorizare adecvată. Respectiv, ajung obiecte interzise și se dezvoltă subcultura criminală. Dacă se dezvoltă asta, încep scheme, cum ar fi „cu ruda în accident”, „reprezentantul băncii”, – toate duc la alte infracțiuni”, a precizat Grigore Novac.

Ministerul Justiției cunoaște deficiențele din penitenciare, menționează secretarul de stat Ruslan Lungu, care dă asigurări că instituția intervine la anumite aspecte.

„Avem acum în discuție o idee de a face prin analogie cu procurorii și judecătorii, în calitate de garanție socială pentru angajații penitenciarelor, compensarea cheltuielilor pentru transport sau pentru cazare, în cazul în care activează în alte localități decât în cea de reședință”, a precizat Ruslan Lungu.

Aceste și alte propuneri sunt discutate și în cazul în care sunt duse la bun sfârșit, vor fi înaintate parlamentului, a conchis secretarul de stat de la ministerul Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocatul poporului #închisori

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.