Există soluții cu care poate fi ajutat aluatul să crească, dacă este mai răcoare în bucătărie. De la început trebuie de spus că sunt câteva condiții preliminare pentru ca totul să iasă perfect.

1. Făina

Făina pe care o folosim trebuie să aibă cantitate mare de proteină, trebuie să fie specială pentru pâine sau prăjituri, în funcție de ce pregătim. În plus, o scoatem măcar cu o oră înainte din cămară și o lăsăm să ajungă la temperatura din bucătărie, unde preparăm aluatul.

Înainte de a începe să frământăm, cernem făina, preferabil de câteva ori, pentru a elimina umiditatea.

2. Drojdia proaspătă

Drojdia, dacă folosim din cea proaspătă, se păstrează la frigider și se verifică data de expirare înainte de a o utiliza. La drojdie nu e ca la chefir sau iaurt, data contează.

3. Laptele

Atunci când vedem în rețetă că scrie „lapte călduț”, păi așa trebuie să și fie. Laptele prea fierbinte (peste 60-65 de grade C) omoară bacteriile bune din drojdie, cele care sunt „motorul” creșterii aluatului. Dacă nu avem un termometru, încercăm cu degetul, este la fel ca la biberonul sugarului, dacă simțim o căldură confortabilă pe deget, este o temperatură corectă.

Pune aluatul într-un loc mai cald și ferit de curent

Această recomandare o veți găsi în toate rețetele de aluat. Cald înseamnă măcar 25 de grade și de obicei creșterea va dura cel puțin o oră la această temperatură.

Dacă în bucătărie nu e prea cald, mai e și puțin curent sau vrem să reducem timpul de creștere a aluatului nostru, iată câteva opțiuni pe care le avem la îndemână:

1. Încălzim cuptorul la 40 de grade C, întredeschidem puțin să ajungă la 30 de grade și punem aluatul (acoperit cu folie). Cuptorul nu va merge, îl putem porni din când în când, pentru câteva minute.

2. Dacă avem un Thermomix, după ce am preparat aluatul în bol, punem în tava Varoma aluatul, iar în bol adăugăm apă. Setăm 1 oră la 50-60 de grade apa și acoperim Varoma cu capacul. Verificăm și când ni se pare că a crescut destul îl oprim. Sau din contră, dacă ne pare că ar mai avea nevoie, îl mai lăsăm.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aluat #bucatarie

Cel puțin 734 de persoane au murit, iar peste 3.000 sunt date dispărute în urma inundațiilor și alunecărilor de teren devastatoare produse în apropierea graniței dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya, care a provocat viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și tone de aluviuni, iar bilanțul victimelor ar putea crește, informează adevărul.ro.

În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți.

Echipele de salvare întâmpină dificultăți majore din cauza noroiului, drumurilor și podurilor distruse și a condițiilor meteorologice nefavorabile. Aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere participă la operațiunile de căutare și salvare, iar India a trimis specialiști în intervenții în tuneluri și personal medical, notează Al Jazeera.

Situația este complicată și de formarea unui lac de baraj, după acumularea de aluviuni, care a determinat temporar suspendarea operațiunilor de salvare. Autoritățile chineze monitorizează zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce sute de salvatori încearcă să restabilească accesul către regiunile afectate. Operațiunile de salvare au fost reluate după ce amenințarea reprezentată de lac a fost considerată gestionabilă.

Katrina Yu, corespondenta Al Jazeera la Beijing, a declarat că, potrivit autorităților chineze, riscul pare să fi fost redus, dar nu a dispărut.

„Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor”, a spus ea, adăugând că „autoritățile sunt încrezătoare că, în cazul în care situația din jurul lacului de baraj s-ar deteriora, vor putea avertiza echipele de salvare aflate mai jos cu aproximativ 30 de minute înainte”.

Pagube de miliarde de dolari în Nepal

În Tibet au fost raportate alte victime și sute de cetățeni străini dispăruți. Nepalul estimează că pagubele provocate de dezastru depășesc 4 miliarde de dolari, iar comunitatea internațională a început să trimită ajutoare și fonduri pentru operațiunile de urgență.

Nepalul și China colaborează pentru a identifica cetățenii dispăruți și cetățenii străini.

Însă eforturile s-au dovedit a fi dificile, având în vedere că drumurile și podurile au fost distruse.

Duminică dimineață, nivelul apei din râul Trishuli a crescut în urma unor noi precipitații, determinând locuitorii și echipele de salvare să se refugieze pe terenuri mai înalte, a declarat un oficial al poliției nepaleze.

Un alt reporter Al Jazeera a afirmat că autoritățile „nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor de ajutorare, care include asistența umanitară și redeschiderea drumurilor”, din cauza „terenului accidentat și a lipsei resurselor suficiente”.

Cum a început dezastrul din Nepal și Tibet

Apar noi informații despre modul în care s-au produs viiturile devastatoare care au lovit Nepalul și Tibetul pe 26 august. Imagini filmate în Himalaya surprind momentul în care o cantitate uriașă de gheață și rocă s-a desprins de pe versant, declanșând un lanț de evenimente care avea să provoace viituri și alunecări de teren de proporții.

Imaginile arată bucăți masive de gheață care se desprind de pe o creastă a muntelui Langtang Lirung, pe partea nepaleză a frontierei. Martorii au povestit că au auzit un zgomot puternic înainte ca gheața, rocile și resturile să se prăbușească în vale.