Ce poate face un om ca să scape de căldură, în condițiile în care nu se poate refugia în vreo casă? Păi, una din opțiuni ar fi să se protejeze la umbra unui copac. Alta, să folosească o umbrelă. Cam așa și cu Terra și cu energia solară. Și cum copaci spațiali nu putem planta, rămâne varianta umbrelei.

Ideea îi aparține unui cercetător de la Universitatea din Hawaii, István Szapudi pe numele său, deși fair-play ar fi să spunem că sibianul Hermann Oberth a a expus o primă idee de acest gen, și asta încă din anul 1923.

Pe scurt, ce propune Szapudi este să capturăm un asteroid, să îl plasăm pe o orbită aflată în zona punctului Lagrange dintre Soare și Terra (adică la circa 1,5 milioane de kilometri de noi), iar de el să priponim o structură ca o pânză solară. Repetăm operațiunea de câteva ori și, ta daaa, reducem cantitatea de energie solară care ajunge pe Terra cu 1,7%, cu fiecare dispozitiv în parte.

Pare SF, ba chiar aproape imposibil de realizat, dar cercetătorul american de origine maghiară susține că proiectul, botezat SRM (Solar Radiation Management), este fezabil și că ar putea fi pus în funcțiune peste vreo 10 ani.

O problemă majoră ar fi legată de greutatea dispozitivului, 3,5 milioane de tone, mult peste capacitatea rachetelor actuale. Deci fie inventăm o rachetă cu mult mai puternică decât tot ce există acum, fie alegem varianta B, mult mai realizabilă, și încercăm să obținem materiale mai noi și mai performante. Iar asta s-ar putea obține în maximum un deceniu, dacă ne luăm după predicțiile autorului studiului.

Partea bună este că asteroizii sunt deja în spațiu, deci nu mai cheltuim bani ca să îi trimitem acolo. Trebui doar să găsim unii pe traiectoria și la distanța care trebuie, apoi să le imprimăm direcția necesară. Prețul dispozitivului ar fi de circa 10 dolari/kg, dar ar trebui să scadă pe măsură ce prețul grafenului, materialul din care va fi creată umbrela spațială, va ajunge la 1 dolar pe metru pătrat, de la 10 dolari cât costă în prezent. Atât de simplu și de ieftin este. Important este să se vrea.

#incalzirea globala #spatiu #umbrele

Sus, în atmosferă, deasupra Arcticii, se întâmplă ceva neobișnuit: vortexul polar „s-a rupt” mai devreme decât în orice alt moment înregistrat până acum, un fenomen care poate declanșa valuri de frig în anumite regiuni ale emisferei nordice.

În același timp, există o altă forță fără precedent: un episod El Niño de o intensitate istorică, care determină, de regulă, creșterea temperaturilor la nivel global.

Astfel, se conturează o confruntare atmosferică pentru influența asupra vremii, iar deocamdată nu este clar cine va câștiga, scrie Antena3CNN.

Ce este Vortexul Polar

Vortexul polar este o centură de vânturi puternice, aflată la altitudini mari în atmosferă, care înconjoară îndeaproape aerul extrem de rece din Arctica și îl menține blocat în jurul Polului Nord. Acesta se formează în fiecare toamnă, când soarele apune în regiunile nordice ale planetei și încep nopțile întunecate ale Arcticii.

Deși se află în stratosferă, la o altitudine de aproximativ 16-48 de kilometri deasupra suprafeței Pământului, vortexul polar poate avea un rol important în modelarea tiparelor meteorologice de iarnă din emisfera nordică.

În ultimele săptămâni, vortexul polar a început să slăbească. În prezent, aerul din stratosferă se încălzește dramatic, într-un fenomen cunoscut sub numele de „încălzire stratosferică bruscă majoră”, în timpul căruia vânturile vortexului polar își schimbă direcția.

În zilele și săptămânile care urmează unui asemenea fenomen, aerul arctic poate pătrunde spre sud, în emisfera nordică, crescând probabilitatea apariției unor episoade de frig.

Cel mai timpuriu episod de încălzire stratosferică din istoria măsurătorilor

„Anul acesta este unul cu totul excepțional”, a declarat Andrea Lopez Lang, meteorolog la Universitatea din Wisconsin-Madison.

Episoadele majore de încălzire stratosferică au loc, de regulă, între ianuarie și martie. Cel mai timpuriu episod înregistrat anterior s-a produs pe 28 noiembrie, atât în 1968, cât și în 2025.

Deocamdată, nu este clar de ce această perturbare are loc atât de devreme. Este posibil ca fenomenul El Niño să fi avut un rol. Unele cercetări au asociat acest fenomen cu un vortex polar mai slab și cu perturbări majore mai frecvente.

„Dar încă nu suntem siguri”, a declarat Simon Lee, cercetător în domeniul științelor atmosferei la Universitatea St Andrews.

Un lucru este cert: caracterul fără precedent al fenomenului face dificilă înțelegerea exactă a efectelor pe care le va avea și a regiunilor în care acestea se vor manifesta.

„Se întâmplă atât de devreme în sezon, încât, practic, evenimentele istorice pe care le avem în evidențe nu reflectă ceea ce se petrece acum”, a explicat Lopez Lang.

Primul episod de iarnă

Unele regiuni din Statele Unite și Europa vor avea parte în această săptămână de primul episod autentic de iarnă, odată cu un val de frig care ar putea avea legătură cu perturbarea vortexului polar.

Un val de aer arctic a pătruns miercuri peste America de Nord și Europa și va persista până în weekend, temperaturile cele mai scăzute fiind așteptate joi sau vineri în majoritatea zonelor. Acest lucru va aduce îngheț pe suprafețe extinse, pentru prima dată în multe regiuni din estul Statelor Unite și din nord-vestul Europei.

Frigul nu este de așteptat să fie deosebit de extrem, însă va reprezenta o schimbare bruscă față de temperaturile neobișnuit de ridicate din timpul verii și toamnei, în regiuni precum Coasta de Est a Statelor Unite și Regatul Unit.

În SUA, aproape toate regiunile situate la est de fluviul Mississippi vor înregistra cele mai scăzute temperaturi de după primăvară. În cea mai mare parte a jumătății estice a țării, valorile termice vor fi cu aproximativ 7-14 grade Fahrenheit (circa 4-8 grade Celsius) sub mediile obișnuite pentru mijlocul lunii noiembrie.

Episod de frig neobișnuit de intens în Europa

Un episod de frig neobișnuit de intens va afecta și nordul Europei.

Totuși, acest val de frig nu va persista prea mult. Temperaturile peste mediile normale urmează să revină săptămâna viitoare în estul Statelor Unite și în alte regiuni.

Această săptămână ar putea fi doar un „aperitiv”, în timp ce partea principală, cu efecte mai importante, ar putea urma, a declarat Judah Cohen, climatolog la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Efectele unei perturbări a vortexului polar au nevoie, de regulă, de câteva săptămâni pentru a se propaga spre straturile inferioare ale atmosferei. Potrivit cercetătorului, există un risc crescut de apariție a unor episoade de frig în estul Americii de Nord și în nordul Europei la sfârșitul lunii noiembrie sau la începutul lunii decembrie.

Factorul El Niño

Perturbările vortexului polar nu se traduc automat în episoade de frig extrem, mai ales atunci când apar la începutul sezonului, înainte ca aerul rece din Arctica să aibă timp să se acumuleze cu adevărat, și când trebuie să facă față unui fenomen El Niño de o intensitate excepțională.

El Niño este „marele factor care împinge atmosfera într-o anumită direcție”, a explicat Lopez Lang.

Ea consideră că influența acestuia va fi „atât de copleșitoare”, încât, deși este posibil să avem parte de câteva episoade de aer rece, este puțin probabil ca acestea să depășească ceea ce ne-am putea aștepta într-o iarnă obișnuită.

Amy Butler, fizician de cercetare la Laboratorul de Științe Chimice al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA), are o opinie similară.

„Elementul care îmi atrage atenția în următoarea lună este probabilitatea mai mare de apariție a unor temperaturi ridicate în jumătatea nordică a Statelor Unite, cel mai probabil în legătură cu fenomenul El Niño”, a declarat aceasta.

Există însă și specialiști care nu sunt de acord.

Se pornește de la presupunerea că „El Niño este un fel de tren de marfă scăpat de sub control și că nimic nu îi poate sta în cale”, a spus Cohen, de la MIT.

Fenomenul este important, a adăugat el, însă „dacă vom avea sau nu aer rece va depinde de comportamentul vortexului polar”.

Trebuie luat în calcul și impactul încălzirii globale, a declarat Jason Furtado, profesor asociat de meteorologie la Universitatea din Oklahoma.

Iernile sunt, în medie, mai calde decât erau în urmă cu doar câteva decenii.

„Asta înseamnă că totul este relativ atunci când vorbim despre un posibil episod de pătrundere a aerului rece”, a explicat el.

Un experiment atmosferic

Potrivit lui Amy Butler, de la NOAA, vortexul polar pare că se va intensifica din nou rapid după acest episod.

„Este posibil ca această perturbare să nu aibă efecte de durată”, a spus ea.

Cu toate acestea, ar putea urma și alte perturbări ale vortexului polar.

„Nu m-ar surprinde dacă am vedea încă una în această iarnă”, a declarat Lopez Lang. „Iar următoarea ar putea fi cea ale cărei efecte le vom resimți cu adevărat.”

Această iarnă neobișnuită le va oferi oamenilor de știință ocazia să observe dacă El Niño va ajunge să domine evoluția vremii sau dacă vortexul polar își va putea manifesta în continuare influența considerabilă.

„Atmosfera se pregătește să devină un experiment”, a spus Lopez Lang. „Cred că va fi foarte interesant să vedem ce se întâmplă.”