Un tren de mare viteză reprezintă astăzi un simbol al ingeniozității tehnologice, iar Japonia se remarcă printr-o tehnologie inedită, deoarece, încă din 1980 testează trenurile cu levitație magnetică (Maglev) și a fost nevoie de zeci de ani pentru ca trenurile japoneze Maglev să devină o tehnologie practică.

De mai multe ori pe zi, mulțimi de oameni se adună pe o punte de observație construită special pentru a vedea cel mai rapid tren din lume.

Aceștia stau și așteaptă ore întregi doar pentru a prinde câteva secunde din trenul cu levitație magnetică supraconductoare – un super tren de ultimă generație care folosește magneți puternici și o bobină la sol, fapt care îi permite să atingă viteze de 500 de kilometri pe oră.

Când au apărut trenurile japoneze Maglev?

La 1 octombrie 1964, cu mai puțin de o săptămână și jumătate înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Tokyo, cele două trenuri inaugurale Hikari Super Express Shinkansen au ajuns la destinațiile lor, Tokyo și Osaka. Termenul „shinkansen” înseamnă literalmente „noua linie principală”, conform The Guardian.

Sute de oameni așteptaseră peste noapte în fiecare terminal pentru a fi martori la acest eveniment istoric, care, ca și Jocurile Olimpice, anunța nu doar recuperarea Japoniei după distrugerile celui de-al doilea război mondial, ci și începutul a ceea ce avea să fie ascensiunea Japoniei ca putere economică. Până atunci, călătoria cu trenul între cele mai mari două orașe japoneze dura aproape șapte ore. Shinkansenul a făcut călătoria în patru ore.

Prima linie de tren comercială de mare viteză din lume a fost construită de-a lungul Tokaido, una dintre cele cinci rute care făceau legătura între interiorul Japoniei și Edo, orașul care, la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit Tokyo. Rețeaua feroviară a crescut de-a lungul anilor, acoperind de la Kagoshima în Kyushu până la Hakodate în Hokkaido. Compania feroviară Central Japan Railway Company a efectuat teste pe aceeași cale ferată de 40 de kilometri în ultimii 20 de ani, dar interesul a crescut vertiginos, de când trenurile Maglev au atins o viteză de peste 500 de km pe oră în 2015, stabilind un record mondial.

Cum funcționează tehnologia din spatele vitezei ultrarapide atinse de trenurile Maglev?

În prezent, trenurile Maglev circulă pe un sistem de levitație magnetică, care este atins după ce acestea ajung la o viteză mai mare de 130 de km/h. Vă puteți imagina acest lucru ca pe un avion care decolează sau aterizează, cu roțile retragându-se odată ce a ieșit de pe pistă și se află în aer.

Unul dintre motivele pentru care trenurile Maglev pot călători atât de repede este că nu mai au frecarea roților care rulează pe șine, iar acest lucru se realizează prin utilizarea de electromagneți. Interacționând cu electromagneții de pe tren, electromagneții de pe șine propulsează trenul în sus pentru a „pluti” în aer, în timp ce electromagneții de pe marginea șinei propulsează trenul înainte sau înapoi.

Utilizând magneți cu polaritate nordică și sudică alternantă, aceștia pot folosi această atracție pentru a trage trenul înainte și a-l propulsa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Wayne Rogers, președinte și director general al The Northeast Maglev (TNEM), compania privată care promovează trenurile de mare viteză, spune că orice sistem Maglev ar necesita o infrastructură complet nouă, separată de șinele deja existente. Trenurile Maglev reprezintă următoarea etapă tehnologică în evoluția transportului feroviar de mare viteză.

Japonia speră să ducă tehnologia dincolo de granițele sale, în țări precum Statele Unite ale Americii, pentru a menține economia japoneză în mișcare.

#Japonia #magneti #tren

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.