Cel mai spectaculos jaf produs la Muzeul Luvru de la dispariția celebrului tablou „Mona Lisa” în 1911 a avut loc duminică dimineață, ridicând întrebări serioase privind nivelul de securitate din cel mai vizitat muzeu al lumii, scrie BBC.

Potrivit noului ministru de interne al Franței, Laurent Nuñez, gruparea care a pătruns în muzeu a fost „fără îndoială, una profesionistă”. Hoții au acționat rapid și organizat, pregătindu-și lovitura „în cele mai mici detalii” și având nevoie de cel mult șapte minute pentru a fura obiectele vizate și a dispărea.

Folosind un camion cu platformă elevatoare, de tipul celor utilizate la mutări, aceștia au parcat chiar în fața muzeului, s-au ridicat până la etajul întâi și au tăiat gratiile unei ferestre cu un disc abraziv. Odată ajunși în Galeria Apollo, au mers direct la două vitrine ce conțineau bijuterii regale franceze, printre puținele piese care au supraviețuit Revoluției din 1789.

Printre obiectele furate se aflau bijuterii care au aparținut împărătesei Marie-Louise, soția lui Napoleon Bonaparte, reginei Hortense a Olandei, reginei Maria-Amalia, soția regelui Ludovic-Filip, și împărătesei Eugenia, soția lui Napoleon al III-lea.

Una dintre piese, coroana împărătesei Eugenia, a fost găsită ulterior în apropierea muzeului, avariată, după ce hoții ar fi scăpat-o în timpul fugii.

Potrivit Antena 3 CNN, Ministerul Culturii a anunțat că alarmele au funcționat corespunzător, iar cinci angajați ai muzeului aflați în zonă au urmat procedurile, alertând rapid forțele de securitate și protejând vizitatorii. Hoții ar fi încercat să incendieze vehiculul folosit, dar au fost împiedicați de intervenția promptă a unui angajat al muzeului.

Jaful s-a produs la doar câțiva pași de unele dintre cele mai faimoase opere din lume, inclusiv „Mona Lisa”. Totuși, experții în criminalitate artistică spun că bandele care comandă astfel de furturi evită tablourile celebre, imposibil de vândut pe piața neagră, și preferă obiecte ușor de valorificat, precum bijuterii sau piese de aur.

În cei peste 230 de ani de existență, Muzeul Luvru a fost rareori ținta unor jafuri reușite, grație măsurilor stricte de securitate. Ultimul incident major a avut loc în 1998, când un tablou de Camille Corot, „Le Chemin de Sèvres”, a fost furat de pe perete fără ca cineva să observe și nu a fost niciodată recuperat.

Cel mai celebru caz rămâne însă furtul „Mona Lisei” din 1911, când un muncitor italian, Vincenzo Peruggia, s-a ascuns peste noapte în muzeu, a scos pânza din ramă și a părăsit clădirea cu ea sub braț. Pictura a fost recuperată după trei ani, în 1914, și a devenit ulterior cea mai faimoasă operă de artă din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bijuterii #Furt #Luvru

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.