Comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, care, ca și președintele rus, Vladimir Putin, este vizată de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională de la Haga (CPI) pentru deportarea copiilor ucraineni din zonele aflate sub ocupaţia trupelor ruse, a recunoscut într-o conferinţă de presă „răpirea” unui adolescent ucrainean, potrivit guvernului de la Kiev.

Un copil răpit de ruși a încercat să se întoarcă în Ucraina. Serviciile speciale l-au prins la granița cu Belarus

VIDEO Tribunalul de la Haga a emis un mandat internațional de arest pe numele lui Putin

Maria Lvova-Belova a declarat că serviciile speciale rusești au reţinut la graniță un adolescent ucrainean care încerca să se întoarcă în țara sa natală, a relatat publicaţia Ukrainska Pravda.

„Această poveste este următoarea mărturisire publică a crimelor de război – răpirea de copii ucraineni!”, a scris marţi seara pe Telegram ombudsmanul pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Dmitro Lubineţ.

El a spus că în acest caz este vorba de un băiat de 17 ani, care a fost dus din Mariupol, oraş ocupat de ruşi în regiunea Doneţk, în Rusia şi dat spre adopţie unei familii de ruşi.

„Totuşi, băiatul are o soră în Ucraina”, a subliniat Lubineţ, care a spus că băiatul se numeşte Bogdan Ermohin.

El a reuşit să fugă din Rusia şi a ajuns la frontiera cu Belarus, unde a fost prins de serviciile speciale ruse şi trimis înapoi în Rusia.

Încă din primele zile ale războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, Kievul a acuzat Moscova de „deportarea” copiilor ucraineni. Recent, Kievul declarase că „deportările” au afectat 19.514 copii ucraineni, între care 4.390 orfani. Moscova neagă acuzaţiile de răpire şi susţine că „evacuează” copiii în zone mai sigure.

Curtea Penală Internaţională de la Haga a emis la 17 martie un mandat de arestare pe numele Mariei Lvova-Belova, precum şi unul pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, sub suspiciunea de deportare şi transfer ilegal de copii ucraineni în Rusia. În conferinţa de presă de marţi, Maria Lvova-Belova s-a referit la posibilitatea depunerii unei plângeri împotriva mandatului emis de CPI. Ea a calificat drept „transfer operativ” ceea ce Ucraina numeşte „deportarea copiilor ucraineni” şi a spus că nu este vorba despre „înfierea” propriu-zisă a acestora, ci doar de o „plasare sub tutelă”, notează postul de televiziune ucrainean Kanal 24.

Maia Sandu a comentat decizia Curții de la Haga, care a eliberat arest pe numele lui Putin

#CPI #drepturile copiilor #Haga #Rusia #Ucraina

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.