Comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, care, ca și președintele rus, Vladimir Putin, este vizată de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională de la Haga (CPI) pentru deportarea copiilor ucraineni din zonele aflate sub ocupaţia trupelor ruse, a recunoscut într-o conferinţă de presă „răpirea” unui adolescent ucrainean, potrivit guvernului de la Kiev.

Un copil răpit de ruși a încercat să se întoarcă în Ucraina. Serviciile speciale l-au prins la granița cu Belarus

VIDEO Tribunalul de la Haga a emis un mandat internațional de arest pe numele lui Putin

Maria Lvova-Belova a declarat că serviciile speciale rusești au reţinut la graniță un adolescent ucrainean care încerca să se întoarcă în țara sa natală, a relatat publicaţia Ukrainska Pravda.

„Această poveste este următoarea mărturisire publică a crimelor de război – răpirea de copii ucraineni!”, a scris marţi seara pe Telegram ombudsmanul pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Dmitro Lubineţ.

El a spus că în acest caz este vorba de un băiat de 17 ani, care a fost dus din Mariupol, oraş ocupat de ruşi în regiunea Doneţk, în Rusia şi dat spre adopţie unei familii de ruşi.

„Totuşi, băiatul are o soră în Ucraina”, a subliniat Lubineţ, care a spus că băiatul se numeşte Bogdan Ermohin.

El a reuşit să fugă din Rusia şi a ajuns la frontiera cu Belarus, unde a fost prins de serviciile speciale ruse şi trimis înapoi în Rusia.

Încă din primele zile ale războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, Kievul a acuzat Moscova de „deportarea” copiilor ucraineni. Recent, Kievul declarase că „deportările” au afectat 19.514 copii ucraineni, între care 4.390 orfani. Moscova neagă acuzaţiile de răpire şi susţine că „evacuează” copiii în zone mai sigure.

Curtea Penală Internaţională de la Haga a emis la 17 martie un mandat de arestare pe numele Mariei Lvova-Belova, precum şi unul pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, sub suspiciunea de deportare şi transfer ilegal de copii ucraineni în Rusia. În conferinţa de presă de marţi, Maria Lvova-Belova s-a referit la posibilitatea depunerii unei plângeri împotriva mandatului emis de CPI. Ea a calificat drept „transfer operativ” ceea ce Ucraina numeşte „deportarea copiilor ucraineni” şi a spus că nu este vorba despre „înfierea” propriu-zisă a acestora, ci doar de o „plasare sub tutelă”, notează postul de televiziune ucrainean Kanal 24.

Maia Sandu a comentat decizia Curții de la Haga, care a eliberat arest pe numele lui Putin

#CPI #drepturile copiilor #Haga #Rusia #Ucraina

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.