Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandate internaționale de arestare pe numele lui Vladimir Putin și a comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova Belova. Potrivit CNN, Belova s-ar afla în centrul schemei de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Federația Rusă.

„Camera a considerat că mandatele au fost clasificate pentru protecția victimelor, a martorilor, precum și pentru securitatea anchetei. Cu toate acestea, având în vedere faptul că se presupune că acțiunile discutate sunt în curs de desfășurare și că informarea publicului cu privire la mandate ar putea contribui la prevenirea unor noi infracțiuni, Camera a considerat că este în interesul justiției să autorizeze Grefa să dezvăluie existența lor, numele suspecților, infracțiunile pentru care au fost emise mandatele și pedepsele pe care le-a stabilit Camera”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al Curții Penale Internaționale de la Haga.

Acum câteva zile, purtătorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale a Federaţiei Ruse, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională de la Haga și competența acestei instanțe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu recunoaștem această instanță, nu recunoaștem competența acestei instanțe. Asta e atitudinea noastră”, a menționat Peskov pentru jurnaliști, în contextul în care se vehicula că Tribunalul de la Haga intenționează să inițieze două dosare penale împotriva crimelor de război comise de Rusia.

Pe 14 decembrie 2022, Comisarul Radei Supreme pentru Drepturile Omului, Dmitro Lubineț, a anunțat că de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, au fost deportați peste 12 000 de copii ucraineni. 8 6000 dintre aceștia au fost deportați forțat pe teritoriul Federației Ruse.

Totodată, în presa din Ucraina au apărut informații că unii minori deportați forțat ar fi fost supuși exploatării sexuale.

#copii ucraineni #deportari #mandat de arest #Tribunalul de la Haga #Vladimir Putin

Ștefan Botnar, fost consilier al Alei Nemerenco la Ministerul Sănătății, respinge afirmațiile făcute de fosta ministră într-o postare despre angajarea tinerilor în instituțiile publice. Deși Nemerenco nu i-a menționat numele, Botnar spune că se consideră vizat și susține că nu a ajuns în funcție la recomandarea unui partid.

„Resping categoric afirmațiile potrivit cărora aș fi ajuns în funcția de consilier în baza unei recomandări de partid sau că activitatea mea ar fi fost determinată de apartenența politică”, a scris Botnar.

Acesta afirmă că nu a fost membru al niciunui partid politic și că avea experiență în administrația publică înainte de a ajunge consilier la Ministerul Sănătății. Potrivit lui, a avut trei mandate consecutive de consilier și a participat la stagii de formare la Bruxelles în domeniul administrației publice.

Botnar mai spune că, în perioada pandemiei, a fost implicat în gestionarea crizei sanitare, activând într-un spital de campanie din afara Republicii Moldova.

„Nu contest dreptul nimănui de a avea o opinie asupra activității mele. Contest însă afirmațiile care prezintă în mod denaturat parcursul meu profesional și încearcă să îl reducă la presupuse relații politice sau recomandări de partid.De asemenea, nu voi răspunde atacurilor la persoană prin alte atacuri la persoană. Cred că funcțiile publice trebuie evaluate prin prisma competenței, a rezultatelor și a responsabilității asumate, nu prin insinuări, etichete sau interpretări personale.Dacă există critici cu privire la activitatea mea, sunt deschis ca acestea să fie discutate pe baza faptelor, documentelor și rezultatelor concrete. În schimb, nu consider corect ca un parcurs profesional construit de-a lungul anilor să fie rescris prin afirmații care nu corespund realității.Nu intenționez să intru într-un schimb de replici personal. Îmi asum în continuare ceea ce am făcut, funcțiile pe care le-am exercitat și deciziile profesionale pe care le-am luat”, a menționat Botnar.

Reacția lui vine după ce fost ministră a comentat cazul Selinei Cojocari, o tânără despre care o investigație a relatat că ar fi fost angajată simultan în trei instituții publice, fără să aibă diplomă de studii superioare. În acest context, fosta ministră a povestit despre propria experiență privind angajarea unui tânăr consilier în perioada în care conducea Ministerul Sănătății.

Nemerenco, fără să dezvăluie identitatea tânărului, a afirmat că acesta i-ar fi fost recomandat de partid încă din 2019, iar în 2021 numele lui ar fi reapărut în discuțiile privind formarea echipei ministeriale. Aceasta a precizat că pentru funcția de consilier nu era necesară organizarea unui concurs și că persoana angajată avea studiile necesare.

Nemerenco a recunoscut însă că, în perioada pandemiei, tânărul nu avea experiența necesară pentru a o consilia în domeniul politicilor și strategiilor. În schimb, acesta ar fi primit diverse sarcini concrete.

Potrivit fostei ministre, relația profesională s-ar fi deteriorat după numirea unei alte funcționare în funcția de șefă a cabinetului. Nemerenco susține că tânărul consilier ar fi așteptat să fie promovat, iar după ce acest lucru nu s-a întâmplat și-ar fi dat demisia.

Fosta ministră a mai afirmat că, după plecarea din minister, fostul consilier ar fi încercat să revină în instituție, însă solicitarea sa a fost respinsă. Ulterior, acesta ar fi desfășurat, potrivit Alei Nemerenco, o campanie de denigrare împotriva sa, inclusiv prin declarații publice și solicitări de informații adresate ministerului.