Vremea de afară are un rol important în declanșarea anumitor probleme de sănătate. Temperatura și umiditatea ridicate sunt cei doi factori care pot avea consecințe serioase, cu precădere în rândul persoanelor cu hipertensiune arterială și afecțiuni ale cardiace.

Semne și simptome care pot avertiza asupra incapacității organismului uman de a se adapta caniculei.
Confuzie
Dezorientare
Amețeală
Creșterea pulsului
Dureri de cap și oboseală
Greață
Transpirație excesivă sau, din contra, apariția anhidrozei (lipsa transpirației)
Transpirație la nivelul mâinilor și extremităților în general
Piele rece și moale
Crampe/ spasme musculare.

Care sunt efectele caniculei?

Insolația – se produce în momentul în care organismul nu mai poate menține constanța temperatura, fiind depășite mecanismele de adaptare. Apare în urmă expunerii directe la razele solare sau la temperaturi ridicate în interior și se manifestă prin: febra, cefalee, amețeală, greață, confuzie, pierderea consitenței.

Epuizarea produsă de căldură – apare în urmă pierderilor de apă și minerale, prin transpirație în timpul unor activități desfășurate în aer liber sau la interior. Epuizarea termică se manifestă cu: amețeli, slăbiciune, paloare, hipotensiune, puls accelerat, cefalee, greață, crampe abdominale, spasme musculare, transpirații reci și abundente, iritabilitate, vertij, dezorientare.

Sincopă la căldură (colaps la căldură) – se produce colaps circulator din cauza incapacității sistemului circulator de a compensa vasodilatația periferică și deshidratare. Apar simptome precum oboseală, stare de slăbiciune, amețeli, grețuri, anxietate, transpirații reci, dureri epigastrice, urmate curând de pierderea stării de conștientă.

Crampe – apar în urmă pierderilor de minerale, la persoanele care desfășoară efort fizic intens, în condiții de temperaturi crescute, fără să se hidrateze corespunzător. Crampele calorice se manifestă prin contracturi la nivelul musculaturii abdominale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, pot fi asociate cu senzația de sete, cefalee, oboseală. În cazul crampelor provocate de căldură se recomandă întreruperea activității fizice și repaus într-un loc răcoros. Este indicat consumul de lichide precum apă, sucuri de fructe naturale, băuturi pe baza de minerale și vitamine (calciu, magneziu, zinc, vitamina C). Dacă aceste crampe durează mai mult de o ora, se impune consultul medical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șocul caloric (hipertermic) – se poate instala în condițiile unei agresiuni termice puternice, asociată cu un efort fizic deosebit. Hipertermia apare pe fondul incapacității organismului de a-și menține temperatura normală. Temperatura crește repede, atingând sau depășind chiar 40 de grade Celsius. Afectează persoane care prezintă unul sau mai mulți factori de risc (vârstnici, obezi, alcoolici, persoane neaclimatizate/deshidratate), dar și persoane tinere care fie depun un efort fizic intens într-o ambianța moderat caldă, fie execută un efort de intensitate moderată, într-o ambianța caldă și umedă.

Tegumentele sunt uscate, calde (absența transpirației), temperatura internă crește la 40-41˚C, limbajul devine incoerent, apar delir, convulsii, stare de agitație, comă. Șocul hipertermic constituie urgență medicală.
Erupții cutanate – apar că urmare a transpirației excesive timp îndelungat.

#canicula #sanatate #tensiune

Războiul dintre Iran şi Statele Unite ale Americii (SUA) a cauzat pagube de aproximativ 200 de miliarde de dolari (circa 180 de miliarde de euro) țărilor din Golf, unde pierderile economice ar putea crește de patru ori până în 2030, potrivit unui raport al Allianz Trade, lider mondial în domeniul asigurărilor de credite comerciale, publicat miercuri, 11 noiembrie, scrie G4Media.ro.

„Pagubele materiale din toată regiunea sunt estimate la puţin peste 200 de miliarde de dolari, concentrate în principal în economiile dependente de Strâmtoarea Ormuz, în special la nivelul infrastructurii energetice”, se arată în raport.

Mai mult de 80 de instalaţii energetice au fost afectate de război, în principal în Kuweit, Qatar şi Bahrein, iar o treime dintre ele au fost ”grav avariate”.

Potrivit sursei citate, raportul acoperă cele şase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG): Arabia Saudită, Oman, Qatar, Bahrein, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit.

La sfârşitul lunii februarie, SUA şi Israelul au lansat o campanie de atacuri împotriva Iranului, care a ripostat prin închiderea Strâmtorii Ormuz şi atacuri asupra teritoriilor vecinilor săi din Golf aliaţi ai Washingtonului. Totodată, au fost avariate bazele americane din regiune şi infrastructură civilă, în special odată cu intrarea în război a Houthi din Yemen în luna iulie. Aceştia revendică în mod regulat responsabilitatea pentru atacuri împotriva aeroportului din Riad şi a instalaţiilor petroliere din Arabia Saudită.

Războiul a afectat, de asemenea, turismul şi sectorul imobiliar, care sunt aşteptate să înregistreze o creştere mai lentă în următorii ani.

„Costul total al războiului se aşteaptă să ajungă la 790 de miliarde de dolari pentru ţările din Golf, adică un deficit cumulat de 5,9% din PIB faţă de tendinţa de dinainte de război până în 2030”, indică raportul.

Această cifră ”reflectă pierderea cumulată de producţie economică în perioada 2026-2030, adică diferenţa dintre ceea ce ar fi trebuit să producă regiunea conform tendinţei sale de creştere de dinainte de război şi ceea ce ar urma să producă de acum înainte”.

Pentru a compensa aceste pierderi, statele din Golf vor trebui să ”crească cheltuielile naţionale, dat fiind că priorităţile guvernamentale s-au mutat de la megaproiecte la concentrarea pe rezilienţă şi probleme legate de securitate”, subliniază raportul, care avertizează totodată asupra unei explozii a datoriilor acestor ţări.

Cheltuielile naţionale pentru infrastructură şi apărare sunt estimate să ajungă la 380-400 de miliarde de dolari până în 2030, mai indică raportul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

PIB-ul Arabiei Saudite, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, ar urma să scadă cu 3,3%, potrivit FMI, cu cinci puncte procentuale mai puţin decât în previziunile din iulie. În pofida războiului şi a accesului restricţionat la strâmtoarea Bab el-Mandeb din cauza atacurilor Houthi, gigantul petrolier saudit Aramco a anunţat la începutul lunii noiembrie o creştere de 34,6% a profitului net pentru al treilea trimestru.

#golf #Iran #pagube #razboi #SUA