Vremea de afară are un rol important în declanșarea anumitor probleme de sănătate. Temperatura și umiditatea ridicate sunt cei doi factori care pot avea consecințe serioase, cu precădere în rândul persoanelor cu hipertensiune arterială și afecțiuni ale cardiace.

Semne și simptome care pot avertiza asupra incapacității organismului uman de a se adapta caniculei.
Confuzie
Dezorientare
Amețeală
Creșterea pulsului
Dureri de cap și oboseală
Greață
Transpirație excesivă sau, din contra, apariția anhidrozei (lipsa transpirației)
Transpirație la nivelul mâinilor și extremităților în general
Piele rece și moale
Crampe/ spasme musculare.

Care sunt efectele caniculei?

Insolația – se produce în momentul în care organismul nu mai poate menține constanța temperatura, fiind depășite mecanismele de adaptare. Apare în urmă expunerii directe la razele solare sau la temperaturi ridicate în interior și se manifestă prin: febra, cefalee, amețeală, greață, confuzie, pierderea consitenței.

Epuizarea produsă de căldură – apare în urmă pierderilor de apă și minerale, prin transpirație în timpul unor activități desfășurate în aer liber sau la interior. Epuizarea termică se manifestă cu: amețeli, slăbiciune, paloare, hipotensiune, puls accelerat, cefalee, greață, crampe abdominale, spasme musculare, transpirații reci și abundente, iritabilitate, vertij, dezorientare.

Sincopă la căldură (colaps la căldură) – se produce colaps circulator din cauza incapacității sistemului circulator de a compensa vasodilatația periferică și deshidratare. Apar simptome precum oboseală, stare de slăbiciune, amețeli, grețuri, anxietate, transpirații reci, dureri epigastrice, urmate curând de pierderea stării de conștientă.

Crampe – apar în urmă pierderilor de minerale, la persoanele care desfășoară efort fizic intens, în condiții de temperaturi crescute, fără să se hidrateze corespunzător. Crampele calorice se manifestă prin contracturi la nivelul musculaturii abdominale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, pot fi asociate cu senzația de sete, cefalee, oboseală. În cazul crampelor provocate de căldură se recomandă întreruperea activității fizice și repaus într-un loc răcoros. Este indicat consumul de lichide precum apă, sucuri de fructe naturale, băuturi pe baza de minerale și vitamine (calciu, magneziu, zinc, vitamina C). Dacă aceste crampe durează mai mult de o ora, se impune consultul medical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șocul caloric (hipertermic) – se poate instala în condițiile unei agresiuni termice puternice, asociată cu un efort fizic deosebit. Hipertermia apare pe fondul incapacității organismului de a-și menține temperatura normală. Temperatura crește repede, atingând sau depășind chiar 40 de grade Celsius. Afectează persoane care prezintă unul sau mai mulți factori de risc (vârstnici, obezi, alcoolici, persoane neaclimatizate/deshidratate), dar și persoane tinere care fie depun un efort fizic intens într-o ambianța moderat caldă, fie execută un efort de intensitate moderată, într-o ambianța caldă și umedă.

Tegumentele sunt uscate, calde (absența transpirației), temperatura internă crește la 40-41˚C, limbajul devine incoerent, apar delir, convulsii, stare de agitație, comă. Șocul hipertermic constituie urgență medicală.
Erupții cutanate – apar că urmare a transpirației excesive timp îndelungat.

#canicula #sanatate #tensiune

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.