Mulți părinți aleg să mai aștepte atunci când observă că micuțul lor vorbește mai greu, punând dificultățile pe seama vârstei și sperând că acestea vor dispărea de la sine. Logopedul Academiei FasTracKids, Tatiana Volcov, spune însă că există anumite semne care ar trebui să îi determine pe părinți să ceară ajutorul unui specialist. Potrivit acesteia, fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, dar anumite etape ale limbajului nu trebuie trecute cu vederea.

„Fiecare copil își are ritmul său de dezvoltare. Însă sunt anumite semne la care părinții ar trebui să fie întotdeauna atenți pentru a înlătura eventuale tulburări de limbaj sau probleme de comunicare ale copilului”, a explicat Tatiana Volcov.

Specialista spune că primele semnale pot apărea încă din primele luni de viață. Dacă la trei luni copilul nu gângurește, acesta poate fi un motiv de îngrijorare. La 12 luni, copilul ar trebui să spună cuvinte simple precum „mama” sau „tata”, iar la 18 luni să aibă deja un vocabular de aproximativ 10 cuvinte.

„Dacă la doi ani copilul nu își cunoaște părțile corpului, nu înțelege comenzile simple sau nu poate spune propoziții precum «mama vino» sau «dă-mi apă», este un semnal de alarmă”, a menționat logopedul.

Un moment important este vârsta de 3-4 ani. Potrivit Tatianei Volcov, dacă vorbirea copilului nu este înțeleasă nici de familie, nici de cei din jur, este recomandată o consultație la logoped. Specialista atrage atenția și asupra bâlbâielii, pe care părinții nu ar trebui să o trateze ca pe o glumă.

„Nu trebuie să ne amuzăm de vorbirea copilului, pentru că el se dezvoltă prin imitație. Dacă vede că adultul îi imită vorbirea incorectă sau îl încurajează să vorbească astfel, copilul crede că așa este corect”, a spus Tatiana Volcov.

Aceasta recomandă părinților să folosească formele corecte ale cuvintelor și să evite diminutivele deformate.

„Nu spunem „apușoară”, „supiță”, „guriță”. Folosim cuvintele corect, pentru că copilul așa le va memora și așa le va utiliza”, a explicat logopedul.

Potrivit Tatianei Volcov, prima evaluare logopedică este recomandată în jurul vârstei de 3 ani și jumătate, chiar dacă părinții nu observă probleme evidente.Cea mai frecventă greșeală a părinților este, spune ea, amânarea.

„Așteptarea aceasta poate să ne joace feste. În copilărie, tulburările de vorbire se corectează foarte repede și calitativ. Cu cât mai mult așteptăm, cu atât perioada de recuperare va fi mai mare, iar corectarea va fi mai dificilă”, a precizat specialista.

Logopedul spune că dificultățile de vorbire pot influența și adaptarea copilului la școală, dar și încrederea în propria persoană.

„Un copil care merge la școală cu un vocabular slab dezvoltat va întâmpina dificultăți la citire, pentru că dacă nu înțelege cuvintele, nu va înțelege nici ceea ce citește”, a explicat Tatiana Volcov.

De asemenea, potrivit specialistei, o altă cauză care contribuie la întârzierea dezvoltării limbajului este timpul petrecut în fața ecranelor.

„Un copil când se află în fața ecranului nu interacționează. El doar ascultă și privește. Își formează un vocabular pasiv, dar pentru dezvoltarea vorbirii avem nevoie de comunicare”, a explicat Tatiana Volcov.

Pentru dezvoltarea limbajului, specialista recomandă părinților să pună accent pe jocuri și activități care dezvoltă motricitatea.

„Un corp sănătos, o musculatură puternică reprezintă baza unei vorbiri corecte. Copilul trebuie să alerge, să sară, să meargă pe bicicletă, să se joace cu mingea”, a menționat aceasta.

Totodată, logopedul recomandă dezvoltarea motricității fine prin activități simple precum decupatul, sortarea obiectelor sau răsfoirea cărților. Tatiana Volcov atrage atenția și asupra alimentației copiilor.

„Copilul trebuie să mestece alimente mai tari, să roadă un morcov, un măr. Mâncarea tare dezvoltă musculatura, iar o musculatură puternică contribuie la o vorbire clară și frumoasă”, a spus aceasta.

Logopedul îi îndeamnă pe părinți să nu se teamă de prima consultație, explicând că ședințele sunt realizate prin joc.

„Mulți copii cred că logopedul este medic și că face injecții. După ce facem cunoștință, logopedul devine prietenul copilului. Noi ne jucăm, învățăm și exersăm…Este foarte bine dacă verificăm și nu este o problemă. Dar atunci când pierdem timp prețios așteptând, pot exista cazuri în care recuperarea devine mai dificilă”, a subliniat Tatiana Volcov

#avertizare #copii #logoped #parinti #vorbire

Aproximativ zece mii de turiști sunt așteptați în Republica Moldova de Ziua Națională a Vinului, care în acest an ajunge la cea de-a 25-a ediție. Evenimentul va avea loc în zilele 3 și 4 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chișinău, iar organizatorii pregătesc activități și în restaurante, hoteluri și vinării pe parcursul întregii săptămâni.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), spune că pregătirile pentru ediția aniversară au început încă de anul trecut.

„Pregătirile nu sunt întoi. Pregătirile au început de anul trecut. Deoarece avem o ediție aniversară, cea de 25-a ediție”, a declarat Iamandi luni, 7 septembrie, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Potrivit acestuia, Ziua Națională a Vinului a devenit un eveniment care atrage tot mai mulți turiști străini, iar rezervările la hoteluri sunt făcute cu mult timp înainte.

„Este o ediție pentru noi un test, să zicem. Un test din punct de vedere la notorietatea care a crescut în jurul acestui eveniment. Este un magnet a regiunii. Avem zeci de mii de turiști care vin în Republica Moldova doar pentru acest eveniment. Cunoaștem că rezervările la hotel se fac cu jumate de ani cel puțin înainte”, a spus directorul ONVV.

În acest an, organizatorii vor să-i convingă pe turiști să nu se limiteze la cele două zile de sărbătoare. Pentru aceasta, sunt pregătite degustări și sesiuni tematice în restaurante, iar mai multe crame vor avea programe speciale pentru vizitatori.

„Pentru noi este important că turiștii care vin să nu vin doar în aceste două zile, dar să vin cu o săptămână înainte. Am avut ședințe inclusiv cu Oficiul National a Turismului, cu agenținile de turism de a prezenta acțiunile noastre în săptămână aceasta. Cramele deja cunosc planurile noastre”, a declarat Iamandi.

ONVV vrea să implice cât mai multe restaurante și hoteluri în promovarea vinurilor moldovenești și a soiurilor autohtone.

„Urmează să convingem cât mai multe restaurante, hoteluri, pentru a prezenta vinurile noastre și a organiza sesiuni tematice, în așa fel încât toți turiștii care vor veni să cunoască că în zile dedicate, în restaurante, vor fi neapărat pe masă soiurile autohtone și vor fi inclusiv sesiuni de instruire, mai multe materiale despre ce înseamnă soiurile autohtone, să comunicăm cât mai mult”, a spus directorul ONVV.

Iamandi consideră că turiștii care ajung la Ziua Vinului pot deveni ulterior consumatori fideli ai vinurilor moldovenești.

„Este un potențial enorm. Acești 10.000 turiști care vorbim în Republica Moldova, trebuie să fie potențial clienții noștri fideli, nu pe un an, dar pe 5-10 ani înainte.”

În PMAN vor fi organizate degustări de vinuri, lansări și prezentări de ediții limitate. Programul include și „Școala Vinului”, cu masterclassuri susținute de somelieri, gastronomie locală și muzică live. Va fi disponibil și „Carnetul degustătorului”, iar vizitatorii vor putea merge și la vinăriile din țară, care își vor deschide porțile și vor pregăti programe speciale.