Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Cum s-a (dez)informat despre atacul de la Aeroport: Retrospectiva declarațiilor oficiale și neoficiale

03 Iul. 2023, 17:57
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
03 Iul. 2023, 17:57 // Actualitate //  Victoria Laur

Atacul de la Aeroport a devenit subiectul zilei vineri, 30 iunie, și probabil va fi unul dintre cele mai abordate încă o perioadă. Totuși, fără dezinformări și ipoteze una mai înfricoșătoare decât alta nu s-a trecut.

Partea proastă este că nu doar în presă și pe rețelele de socializare au apărut informații eronate: de mai multe ori, autoritățile au ieșit cu declarații incerte sau chiar false.

Focuri de armă la Aeroport – primele informații

Informațiile despre focuri de armă la Aeroport au apărut în presă vineri, 30 iunie, spre sfârșitul zilei. S-au perindat ipoteze despre faptul că atacatorul este cetățean rus, că face parte din grupul Wagner și că sunt ostatici.  În spațiul public apăruse și un presupus nume al atacatorului, dar datele nu s-au confirmat.

Toate – până a apărea primele informații oficiale.

De menționat că Procuratura din Dușanbe anunța că bărbatul căutat în Tadjikistan, pe nume Rustam Ashurov, a luat ostatici. Ulterior, informația a fost infirmată la Chișinău.

Atac terorist care nu-i atac terorist

Inițial, procurorul general interimar, Ion Munteanu, le spunea jurnaliștilor că se examinează versiunea unui atac terorist: „Urmează a fi examinat sub aspect de act terorist”.

Peste o zi, însă, oficialul a schimbat declarațiile. Sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă, Munteanu afirma deja că atacul nu a fost un atac terorist, dar versiunea nu poate fi exclusă complet.

Premierul a călcat pe „becul” dezinformării

În timp ce jurnaliștii erau în căutare de informații despre situația de la aeroport, pe pagina de Facebook a premierului Dorin Recean s-aa anunțat că printre victime există și o persoană rănită – un pasager.

 

Ulterior, șeful IGP Viorel Cernăuțeanu a anunțat pentru presă că informația despre persoana rănită este una falsă, iar pe pagina de Facebook a premierului s-a făcut actualizare.

„Actualizare: Postarea a fost editată pentru a corecta o inexactitate referitoare la prezența unui rănit”, se arată în mesajul corectat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

A fost Ashurov membru Wagner sau ISIS?

Despre faptul că atacatorul, Rustam Ashurov, este membru al unei organizații paramilitare sau teroriste s-a vehiculat mult. Încă vineri seara, autoritățile anunțau că dețin informații precum că acesta nu ar fi membru al unei organizații militare.

Mai târziu, politicianul Renato Usatîi a declarat că Ashurov a fost antrenat în tabere ISIS, în Afganistan. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a infirmat totul luni, 3 iulie, făcând referire la autoritățile de la Dușanbe.

Procuratura a răspuns la solicitările despre informații la subiect abia după declarațiile lui Cernăuțeanu.

Cine sunt reprezentanții delegației din Tadjikistan și ce fac în Moldova?

Despre vizita unei delegații din Tadjikistan în Republica Moldova s-a aflat luni dimineața, din presa rusă. Guvernul nu confirma și nu infirma informațiile, dar ne direcționa la Procuratura Generală.

Instituția a precizat că „luni, Procurorul General interimar, Ion Munteanu, a avut o întrevedere oficială cu reprezentantul misiunii diplomatice a Tadjikistanului acreditat pentru Moldova și cu un grup de reprezentanți ai organelor de drept din Tadjikistan. (…). Reprezentanții organelor de drept din Tadjikistan, dar și procurorii din Moldova implicați în investigarea cazului care au participat la discuții, și-au exprimat deschiderea pentru cooperare în vederea cercetării complete și sub toate aspectele a infracțiunilor comise de către figurant – atât în Tadjikistan anterior, cât și în Moldova recent”, anunța Procuratura.

Informații exacte despre persoanele venite în Moldova și atribuțiile lor au fost anunțate abia luni după-amiază, de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu. El puncta că este vorba despre trei angajați ai Ministerului de Interne din Tadjikistan, care nu vor efectua investigații în Republica Moldova.

Au fost sau nu au fost convocați sâmbătă șefii mai multor instituții la Președinție?

Oficial, Consiliul Suprem de Securitate nu a fost convocat după atacul de la Aeroport. După ce redacția Realitatea a solicitat informații despre o eventuală ședință de la Președinție, ni s-a comunicat că informațiile vor fi furnizate în termenii prevăzuți de lege.

Mai târziu, instituția a publicat un comunicat în care afirma că sâmbătă mai mulți responsabili, fără a preciza cine anume, au fost convocați în ședință de Maia Sandu.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, susțin că nu știe nimic despre această întrunire.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.