„Azi am fost sesizată de către Inspecția Procurorilor. Am un termen pentru a da explicații în scris”. Declarațiile au fost făcute de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, pentru postul public de radio luni, 3 iulie curent, cu referire la înregistrarea audio scursă în presă de la o ședință cu procurorii și ofițerii anticorupție.

DOC EXCLUSIV Scandal fără precedent! Ofițerii CNA, umiliți de Veronica Dragalin, au depus plângere colectivă

„Nu e prima dată când primesc o astfel de sesizare și nu va fi ultima dată. Am mai avut altele două, asta este a treia”, a mai desfășurat Veronica Dragalin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 14 iunie în spațiul public a fost scursă o înregistrare audio de la ședința organizată de către șefa PA pe 7 iunie cu procurorii și ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în lipsa directorului CNA, Iulian Rusu. În această înregistrare, Veronica Dragalin își amenință subalternii cu percheziții matinale față de copiii și soțiile lor. Serviciul de presă al PA a confirmat autenticitatea. Mai mult, în înregistrarea audio apare și numele lui Alexandru Musteață, șeful APP, care ar fi elucidat scheme de corupție cu implicarea judecătorilor și a procurorilor și a solicitat PA să intervină. În schemă ar fi figurat inclusiv numele procurorului Vasile Plevan, despre care Dragalin spune că este integru. Ulterior, în aceeași înregistrare audio, Dragalin a mai adăugat că Musteață și-ar fi cerut scuze ulterior și ar fi încercat să retragă numele lui Plevan din scrisoarea remisă, de asemenea, în adresa PG, SIS și a Comisiei Pre-Vetting, după o discuție particulară, în biroul său.

Pe data de 22 iunie, plenul CSM a anunțat că declarațiile scandaloase făcute de Veronica Dragalin au ajuns în vizorul Inspecției procurorilor. CSP a emis un comunicat de presă în care exprimă poziția instituției, după ce a fost sesizat cu privire la scandalul în care s-a pomenit șefa PA, dar și cu privire la declarațiile scandaloase făcute la o ședință cu subalternii acesteia.

#audio #Inspecția Procurorilor #Procuratura Anticoruptie.#Veronica Dragalin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.