Asociația obștească „Renașterea Rurală” anunță că a reușit să importe primul lot de cânepă industrială pe teritoriul Republicii Moldova. Materialul va fi folosit pentru a realiza o căsuță de vacanță (model demonstrativ) în Parcul Național „Nistrul de Jos”, satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, scrie Ecopresa.md.

Importul de cânepă a fost făcut în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței întreprinderilor mici conduse de femei din sectorul turismului rural prin implementarea tehnologiilor eficiente energetic. Construirea de case eficiente energetic ca răspuns la crizele energetice”. Acest proiect este implementat de Asociația Renaşterea Rurală cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA), din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare (ADC).

Obiectivul asociației, în general, este de a modifica legislația națională astfel în cât să fie posibilă importarea, plantarea, creșterea, prelucrarea și exportarea cânepei industriale. „Ca rezultat, proiectul în derulare este doar un prim pas către obiectivul pe care noi ni l-am propus”, spun reprezentanții organizației „Renașterea Rurală”.

Cânepa industrială ca material de construcție oferă soluții la o varietate de probleme cu care se confruntă standardele actuale de construcție.

Greutatea sa redusă, rezistența la mucegai, respirabilitatea etc. fac ca produsele din cânepă industrială să fie versatile într-o multitudine de utilizări. Conform testelor efectuate de catre NNFCC Renewable House la Building Research Establishment (BRE), cânepa industriala este un material de construcție mai durabil în comparație cu majoritatea metodelor de construcție utilizate în prezent . În plus, utilizarea sa practică în construcția de clădiri ar putea duce la reducerea atât a consumului de energie, cât și la reducerea de poluanți secundari.

Ca izolație: cânepă industrială este ușoară și netoxică, permițând instalarea sa într-o varietate de spații, podele, pereți și acoperișuri. Comparativ cu izolația minerală, cânepa industrială absoarbe aproximativ dublul cantității de căldură și ar putea fi comparată cu lemnul, în unele cazuri chiar depășind unele dintre tipurile sale.

Materialul poros permite pătrunderea aerului și a umezelii, cu o densitate aparentă de până la 20%, fără a pierde proprietăți termice. În schimb, izolația minerală utilizată în mod obișnuit începe să cedeze după 2%. Izolația distribuie uniform vaporii și permite circulația aerului, aspirând în mod constant aerul uzat și înlocuindu-l cu aer proaspăt. În plus, izolația servește ca o barieră fonică, slăbind undele sonore aeriene care trec prin ea.

Cânepa industrială absoarbe bioxidul de carbon atât în perioada de creștere, cât și în timpul întăririi betonului din cânepă industrială. Amestecul se întărește atunci când silica conținută în coji de cânepă industrială se amestecă cu var, rezultând procesul de mineralizare care extrage bioxidul de carbon din aer, purificându-l.

#canepa #casuta #industrie #vacanta

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.