Cum s-a votat în Moldova la alegerile europarlamentare: Persoanele cu vârsta între 45 - 64, cele mai active

Peste 56,7 mii de moldoveni cu cetățenie română au votat deputații în Parlamentul European la cele 52 de secții de votare deschise în Republica Moldova, arată datele Autorității Electorale Permanente din România. Voturile acordate de moldovenii cu cetățenia română reprezintă aproximativ 25% din numărul total de voturi înregistrat în diasporă – 216 mii de voturi în total, transmite IPN.

Potrivit statisticilor, cei mai mulți alegători s-au încadrat în categoria de vârstă 45-64 de ani – peste 23,7 mii de alegător. Alegători în categoria de vârstă de 65 de ani și peste – 12,7 mii, Alegători în categoria de vârstă 35-44 de ani – 11,9 mii, alegători cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani – puțin peste 6 mii și 18-24 de ani – peste 2,2 mii de alegători.

Raportul total dintre femei și bărbați participanți la vot este de 28,5 mii de femei, la 28,1 mii de bărbați. Toți alegătorii sunt din mediul urban. Cei mai mulți alegători au votat la Chișinău, Orhei, Ungheni, Ialoveni și Hâncești.

Potrivit rezultatelor parțiale, în Republica Moldova alianța PSD-PNL a acumulat 55% din voturi, Alianța Dreapta Unită – în jur de 23%, Reînnoim Proiectul European al României (Reper) – 5,5%, iar AUR – 4,6%.

Votarea a început la ora 07.00 și s-a încheiat la 22.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri europarlamentare #rezultate #Republica Moldova

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.