Fata care a născut la 11 ani nu a făcut ecografia urgent, deoarece specialistul vine în raion de la Chișinău, iar localnicii din sat au o singură zi când pot beneficia de procedură – miercuri. Copila s-a aflat alături de abuzator câteva zile, după ce s-a aflat că este gravidă, iar primarul insistat că un caz suspect nu este un caz confirmat.

Inițial, profesorii și părinții colegilor au observat schimbările prin care trecea adolescenta la Balul Bobocilor., conform unui material publicat de Oameni și Kilometri. Ulterior, asistenta medicală din școală a făcut o investigație mai discretă, i-a palpat burta și a înțeles că este gravidă, însă când a rugat copila să colecteze urină pentru analize, copila s-a eschivat.

Recipientul a fost adus de fată a doua zi, însă nu era proba ei biologică, iar rezultatul a fost negativ. Apoi copila a mers cu propriul agresor la ecografia, iar acolo s-a confirmat că este însărcinată.

Deși asistenta medicală a înțeles că minora este gravidă de luni, investigația a fost făcută peste câteva zile, pentru că medicul specialist vine din Capitală în raionul de baștină al copilei, iar sătenii pot beneficia de investigație doar în zilele de miercuri.

„De la școală m-a sunat, diriginta. Și-au cerut voie de la mine că să-i facă Iuliei analize, că oleacă e dezvoltată. M-am gândit că mănâncă la școală, acasă. Nici prin cap să-mi treacă ce se întâmplă. Apoi miercuri, după ce a fost la UZI (ultrasonografie – n. red.) l-am sunat pe el, să-mi spună ce are. A răspuns la telefon peste câteva ore. Mi-a zis că Iulia e însărcinată și să nu mă panichez. Să ne luăm în mâini. Nu e prima și nu e ultima. Eu tremuram. Pe 14 decembrie, seara, eram acasă”, își amintește mama copilei.

Urmărirea penală a început pe 13 decembrie, dar tatăl vitreg al fetei a fost reținut abia peste două luni, după ce copila a născut. Mai mult, minora a petrecut acasă sărbătorile de iarnă, fiind luată de mamă de la centrul de plasament. Asistenții sociali susțin că au cerut opinia anchetatorilor, însă ei le-au sugerat că acumulează doar probe și nu le pot spune dacă individul este bănuit. Decizia a fost lăsată la discreția autorității locale, pe când mama fetei spune că nu își dădea seama cine este tatăl nepotului ei. Și primarul localității îl caracteriza pozitiv pe bărbat și spune că nu și-ar fi închipuit o asemenea situație.

„Avea o română frumoasă. Era harnic. Avea tot felul de animale prin jurul casei. Avea porci, 100 de rațe, tractoraș, vaci. Vindea lapte, brânză. Se comporta frumos cu sătenii. Și familia nu era la evidență că ar avea careva probleme: sărăcie, alcool, violență”, a spus alesul local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Individul, însă, s-a compromis în fața soției când a vândut tractorul. El îi cerea concubinei să meargă la anchetatori să le ofere 1000 de euro mită, ca să îi fie restituite actele. Acum, mama fetei își amintește că atunci când voia să revină acasă, bărbatul o convingea că au nevoie de bani, copiii vorbeau la telefon doar în prezența lui, iar sătenii care veneau să cumpere produse lactate găseau poarta închisă întotdeauna.

Pe 29 ianuarie copila de 11 ani a devenit mamă. După mai multe discuții cu fiica, minora a recunoscut cine a lăsat-o însărcinată, iar bărbatul a fost reținut. Anchetatorii l-au reținut la scurt timp și afirmă că îl bănuiau de la bun început, dar respectau anumite proceduri, iar faptul că arestul a coincis cu nașterea ar fi doar o coincidență, potrivit lor.

Amintim că, Poliția a fost alertată pe 13 decembrie de către angajații unui centru de sănătate, despre minora gravidă în luna a opta. Aceștia au deschis dosar penal pentru viol săvârșit asupra unei persoane care nu are 14 ani, iar copila a fost audiată în condiții speciale.

Ulterior, tatăl ei vitreg a fost reținut. Pe 10 iunie 2024, bărbatul a fost trimis pe banca acuzaților. Dacă va fi găsit vinovat, individul riscă până la 20 de ani de închisoare sau va fi privat de libertate de viață.

#fetita #mamă la 11 ani #tatăl vitreg #viol

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.