Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Cum să scăpați de stresul de sărbători? Sfaturi de la unii dintre cei mai fericiți oameni din lume

29 Dec. 2023, 18:30
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
29 Dec. 2023, 18:30 // Actualitate //  Elena Putregai

Sărbătorile vin cu cadouri, vizite în familie, întâlniri cu prietenii și tradiții. Dar și cu factori de stres – aglomerație în magazine și pe drumuri, conversații dificile cu rudele și griji legate de costul vacanțelor și cadourilor. Acest stres ne poate înrăutăți sănătatea mintală și fizică. Cercetările arată chiar că mortalitatea este mai mare decât în mod normal în timpul sărbătorilor. Cum poți să găsești cel mai bine un echilibru în timpul sărbătorilor, astfel încât să te bucuri de tot, în loc să ajungi să fii epuizat? Psihologul Marie Helweg-Larsen vine cu câteva sfaturi în acest sens, din cultura daneză.

În ciuda iernilor sale care reci și întunecate, Danemarca este plină de oameni care se consideră printre cei mai fericiți din lume. Înțelegerea cuvântului danez „overskud” vă poate ajuta să găsiți un echilibru în timpul perioadei aglomerate de sărbători. „Overskud” înseamnă, în traducere aproximativă, „exces”.

În context economic înseamnă profit, dar în vorbirea de zi cu zi se referă la energia, voința sau resursele pentru a face față unei sarcini sau unei probleme. A avea „overskud” este, în general, considerat un lucru bun – s-ar putea să faci eforturi suplimentare la locul de muncă, să planifici o petrecere elaborată, să găsești cadouri mai potrivite sau să faci voluntariat. Și totuși, sărbătorile pot cere uneori o exagerare în mai multe domenii diferite: mâncarea ar trebui să fie sănătoasă, dar și să se potrivească preferințelor și așteptărilor fiecăruia. Cadourile ar trebui să fie atent alese și accesibile.

Cum echilibrezi totul? Orice psiholog poate spune că menținerea limitelor sănătoase este asociată cu o sănătate mintală mai bună. Cuvântul „overskud” este folosit și pentru a comunica clar atunci când oamenii nu pot face față unei sarcini sau obligații. În loc să spună „Sunt epuizat”, un danez va spune că nu are destul „overskud” pentru a merge la o petrecere. Este, practic, un mod scurt de a spune că sună distractiv și ți-ar plăcea să mergi, dar pur și simplu nu ai energie.

Danezii folosesc, de asemenea, un verb care are legătură cu „overskud”. Ei spun că nu pot „overskue” ceva – organizarea unui eveniment, planificarea unei excursii sau curățenia generală de sărbători. În esență, danezii folosesc cuvintele „overskud” și „overskue” pentru a spune „Nu” și toată lumea înțelege că nu este nimic personal în asta. A spune „nu” unor lucruri vă oferă timp și energie pentru a spune „da” altora, astfel încât să puteți trece sărbătorile cu bucurie și fără stres.

Mulți oameni ar vrea ca totul să se desfășoare de sărbători exact așa cum își doresc ei. Însă realitatea îi lovește adesea: străini nepoliticoși, cozi lungi, decorațiuni nereușite, mormane de vase murdare, copii care țipă și rude băgăcioase. Puteți încerca să scăpați de frustrările legate de aceste rostind pur și simplu cuvântul danez „pyt”, care se pronunță „pid”. „Pyt” se traduce aproximativ prin „asta este” și este folosit pentru a scăpa de frustrări sau necazuri minore.

„Pyt” înseamnă să accepți faptul că lucrurile nu merg exact așa cum au fost planificate. De altfel, spun psihologii, stresul poate fi atenuat prin acceptarea faptului că imperfecțiunea este o parte sănătoasă și normală a vieții.

O altă modalitate de a ajunge la „pyt” este să te concentrezi pe ceea ce contează cu adevărat. Merită cu adevărat să vă stricați ziua din cauza unei cozi lung sau este o supărare minoră care va fi uitată în curând?

Puteți petrece câteva minute, stând la acea coadă, în care să vă gândiți la lucrurile pentru care sunteți recunoscători. În plus, unul dintre beneficiile stresului de vacanță este că poate fi anticipat. La urma urmelor, treceți prin asta în fiecare plan. E suficient să nu vă suprasolicitați și să nu vă așteptați ca absolut totul să meargă conform planului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 14:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 14:29 // Slider //  Daniela Baranovschi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!