Moldovenii sunt îndemnați să fie atenți la cumpărăturile făcute de Black Friday. Mai exact, să citească toate informațiile de pe etichetele produselor, să verifice prețurile comparative și alte detalii importante, pentru a fi sigur că nu devine victima unor ”reduceri” create artificial. Autoritățile recomandă oameniloe, de altfel, să solicite și păstreze bonul de casă.

„Orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice: prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat; prin menţiunile „preţ nou”, „preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare; fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul de referință, barat.

Orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat practică comercială incorectă şi se sancţionează cu amendă de la 2.500 la 5.000 lei aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei aplicată persoanei juridice”, menționează reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Consumatorilor.

Pentru achizițiile online și achitarea cu card bancar, responsabilii recomandă consumatorilor să procure doar pe paginile „https” în adresa URL şi o pictogramă de lacăt în bara de adrese.

„Atenționăm că doar achizițiile online au un termen de 14 zile calendaristice de la momentul primirii bunului în care se poate renunţa la achiziţie, fără a oferi vreun motiv şi fără costuri suplimentare fiind obligat comerciantul să ramburseze preţul plătit în maximum 14 zile de la momentul rezoluțiunii contractului.

În cazul achizițiilor din magazine fizice există excepția a 15 categorii de produse nealimentare de calitate corespunzătoare ce nu pot fi returnate sau înlocuite cu un produs similar. Pentru produsele de folosință îndelungată precum electrocasnice, dispozitive mobile, auto-moto-velo etc. solicitați certificatul de garanţie cu oferirea unui termen de garanție de minim 2 ani”, mai recomandă autoritățile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, românii au cheltuit o sumă uriașă în primele ore de Black Friday. S-au înregistrat peste 400.000 de tranzacții, iar cele mai cumpărate produse sunt cele IT&C.

Vecinii, în goană mare la cumpărături. Cea mai mare tranzacţie de Black Friday a fost de 270 de mii de lei de-ai noștri

#Black Friday #cumparaturi #sfaturi

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.