Invazia armatei ruse care a devastat Ucraina a trimis unde de șoc puternice în țările baltice, care se tem că ar putea fi următoarele ținte de pe lista statelor pe care Putin vrea să le atace, scrie Insider.

Statele membre NATO de la granița cu Rusia fac acum tot ce pot ca să fie cât mai bine pregătite pentru o eventuală „vizită” neanunțată a soldaților ruși pe teritoriul lor. Estonia, Letonia și Lituania și-au mărit bugetul pentru apărare, iar trupele NATO s-au înmulțit în regiune ca urmare a războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, premierii și alți oficiali ai guvernelor celor trei țări au declarat că au în continuare nevoie de garanții de securitate și de mărirea capacității lor de luptă. „Există o nevoie iminentă pentru o prezență NATO mai puternică în regiunea noastră”, a spus pentru Insider ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu. Rusia „reprezintă un pericol existențial în special pentru țările din regiunea noastră, dar, într-un sens mai extins, pentru întreaga Europă”. Statele baltice împart o graniță de peste 800 de kilometri cu Rusia și o altă graniță încă și mai lungă cu Belarus, o țară considerată de mulți analiști din Occident drept un stat marionetă al Moscovei. Lituania are o graniță mică și cu Kaliningrad, micuța exclavă militarizată a Rusiei.

Brigăzile NATO permanente sunt critice pentru apărarea flancului estic

Unii lideri din țările baltice au spus că în ultimă instanță aceștia și-ar dori ca în următorii ani să găzduiască mai multe trupe NATO pe teritoriul lor, inclusiv brigăzi permanente. Aceste forțe ar putea fi critice pentru apărarea statelor baltice până la venirea altor trupe NATO în cazul în care Rusia decide să le atace.

Anul trecut, la summitul de la Madrid, membrii NATO au fost de acord să aloce mai multe trupe pentru apărarea celor trei țări baltice – câte o unitate militară de mărimea unor brigăzi (până la 5.000 de trupe) pentru fiecare dintre ele. După anexarea ilegală a Crimeei în 2014, NATO a trimis pentru „prima dată” trupe pregătite să intre în luptă la granița de est a alianței pentru apărarea Poloniei și a statelor baltice. Lituania a cerut desfășurarea permanentă a unei brigăzi de trupe germane pe teritoriul țării sale, o decizie care, potrivit ministrului lituanian al apărării, Arvydas Anušauskas, ar fi necesară date fiind granițele pe care țara sa le are cu Belarus și Kaliningrad.

Lituania nu se poate baza doar pe trupe care intră în luptă abia după ce se declanșează războiul – are nevoie de forțe militare care ocupă deja poziții pentru apărarea țării.

Armele de care țările baltice au nevoie pentru a se apăra de o invazie rusească

Reinsalu speră că țările baltice vor primi trupe adiționale după summitul NATO din luna iulie a acestui an.

Mai mult, ministrul eston de externe a spus că flancul estic al alianței are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană. Printre armele de care țările baltice spun că au nevoie pentru a se apăra de Rusia se numără sistemele HIMARS, care și-au demonstrat eficiența în Ucraina, dar și arme precum FGM-148 Javelin și FIM-92 Stinger, necesare pentru combaterea tancurilor și a altor vehicule blindate.

Probabilitatea ca Rusia să atace țările baltice rămâne incertă. Cu toată că Rusia întâmpină mari probleme în Ucraina, iar un atac care ar implica alianța NATO și mai mult în conflictul aflat în desfășurare nu poate fi ceva ce Moscova își dorește în acest moment, „nicio țară din lume nu se simte în siguranță lângă un vecin agresiv”, după cum a declarat și premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statele baltice sunt cele mai vulnerabile țări europene – în afară de Ucraina – în fața unui atac rusesc, astfel că obiectivul NATO acum este să facă o eventuală invazie a Rusiei foarte costisitoare pentru armata lui Putin, a spus Jim Townsend, fost asistent-secretar adjunct pentru apărare al institutului Politica Europeană și NATO. Potrivit lui Townsend, strategia NATO a fost să transforme aceste state în niște „porci spinoși” – un termen folosit pentru a descrie măsurile luate pentru apărarea Taiwanului împotriva Chinei.

#NATO #razboi #Rusia

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.