Cătina este un arbust fructifer ce se regăsește în regiunile muntoase, dar și în zonele de nisip și pietriș, cu fructe care își păstrează proprietățile chiar dacă sunt păstrate în condiții de ger.

Cătina, Hippophae Rhamnoides în denumirea științifică, este arbustul fructifer originar din Asia Centrală ce poate avea fructe de culoarea galben, roșu sau chiar alb. Arbustul ramificat poate crește în înălțime până la 6 metri, frunzele sunt de culoarea verde cenușie, iar fructele sunt verzi la început, iar când încep să se coacă devin galben portocaliu. Consumul de cătină este recomandat pentru tratarea și prevenirea mai multor tipuri de afecțiuni, deoarece este una dintre cele mai benefice plante medicinale pentru organism.

Cătină – compoziție Fructele de cătină sunt bogate în vitamina C, A, complexul de vitamine B (B1, B2, B6 și B9), dar și vitaminele E, K, P și F. De asemenea, cătina conține și microelemente precum calciu, magneziu, fosfor, potasiu, fier, acizi grași polinesaturați și carotenoide, beta caroten. Știi care sunt cele mai folosite condimente, mirodenii și ierburi aromatice din România? Fructele de cătină au un gust ușor acrișor, foarte puțin amărui și se culeg începând cu luna august și până la sfârșitul lunii octombrie. Cel mai indicat este să fie culese toamna cât mai târziu, chiar după căderea primei brume, atunci când fructele sunt foarte bine coapte. Atunci fructul este împlinit, a ajuns la maturitate, iar proprietăţile sale terapeutice, datorită cantităţii mari de vitamine, sunt desăvârşite, scrie libertatea.ro.

Cătina poate fi consumată ca atare, imediat ce a fost culeasă, pentru cei care se pot acomoda cu gustul, doar că perioada în care fructul rămâne proaspăt este scurt, nu mai mult de câteva zile. Se știe despre cătină că este o plantă foarte rezistentă în condiții aspre de climă și temperatură, studiile de specialitate demonstrând faptul că fructele sale nu-și schimbă proprietățile nici după congelare la minus 40 de grade Celsius.

De aceea, dacă ai suficient spațiu de depozitare în congelator, poți să-l umpli până la refuz cu fructe de cătină din care să consumi puțin câte puțin apelând la modul preferat de preparare. Știi ce beneficii are consumul de migdale pentru organism? Cătină proprietăți Puternic antioxidant; Efect emolient; Imunostimulator; Vitaminizant; Antiinflamator; Depurativ; Cicatrizant; Citoprotector.

Cum se consumă cătina

Fructele de cătină se pot consuma proaspete, așa cum se culeg de pe butaș, uscate în diverse ceaiuri, în combinație cu miere sau sub formă de sirop sau ulei prin presare la rece.

Cum se prepară cătina Pentru că poate fi consumată în mai multe foluri, iată câteva idei referitoare la cum se prepară cătina. Cătină cu miere Pune într-un borcan boabele de cătină, iar deasupra toarnă miere până când borcanul este aproape plin. Proporția corectă este aceea de a adăuga două părți de boabe de cătină și o parte de miere. Lasă amestecul la macerat timp de aproximativ 3 săptămâni, după care îl poți consuma la nevoie.

Amestecul de cătină cu miere poate fi consumat pe o perioadă de o lună de zile, dimineața, pe stomacul gol câte o linguriță. După fiecare cură de cătină este recomandată o pauză de câteva săptămâni. Știi cum se prepară cea mai bună rețetă de castane coapte Cătină cu miere și aloe vera Poți pune jumătate de borcan cu boabe de cătină, peste adaugă 100 de ml gel de aloe vera, încă 5-6 linguri de polen și 50 ml pastă de usturoi. Peste toate ingredientele adaugi miere până umpli borcanul, amesteci bine și lași la macerat pentru 2-3 săptămâni. Cătina cu miere se depozitează la frigider, după ce borcanul a fost închis ermetic. Dacă nu este depozitat la rece, atunci amestecul va fermenta și nu va mai fi bun pentru consum.

Infuzie de cătină

Ai nevoie de 2 linguri de fructe zdrobite și de 500 ml de apă clocotită. Se lasă totul la infuzat pentru 10 minute, după care se strecoară lichidul și se consumă infuzia de cătină pe parcursul zilei. Ceai de cătină Ceaiul de cătină se prepară din fructe uscate la cuptor, iar apoi date prin râșnița de cafea. Este important ca uscarea fructelor de cătină să nu se facă direct la soare, ci în cuptorul încins, după ce ai stins focul. După deshidratare, fructele de cătină se toacă bine și se pot folosi pentru infuzii ca orice alt tip de ceai. Licoarea obținută se îndulcește cu zahăr sau miere, după gust, ori se bea ca atare. Decoct de cătină Decoctul se pregătește din fructe uscate și zdrobite. Acestea se fierb timp de 3 minute în 200 ml de apă, după care se strecoară lichidul, se adaugă o linguriță de miere, dacă vrei să fie mai dulce, apoi se consumă pe parcursul zilei.

Sirop de cătină

Siropul se obține din fructe proaspete ce sunt trecute prin mașina de tocat, iar compoziția obținută se trece printr-o sită pentru a rezulta doar pulpa și sucul de cătină. Sucul obținut se amestecă cu miere de albine, în aceleași proporții, după care se amestecă totul și se transferă în sticle închise la culoare și se păstrează totul la frigider sau într-un loc răcoros. Descoperă și ce beneficii are consumul de gutui Ulei de cătină Se poate pregăti prin macerarea fructelor de cătină zdrobite, iar pasta obținută se amestecă cu ulei de măsline și se lasă deoparte timp de 30 de zile. După macerare, amestecul se strecoară printr-un tifon, iar uleiul obținut se păstrează în sticle închise la culoare depozitate la frigider.

Cătină beneficii Protejează sănătatea inimii Datorită conținutului ridicat de vitamina C, cătina, conform studiilor efectuate, este benefică pentru sănătatea inimii, iar dacă este consumată cu regularitate poate reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare. Uleiul de cătină ameliorează problemele pielii Uleiul de cătină este bogat în acizi grași, iar asta îl face, potrivit studiilor, unul dintre cele mai indicate produse pentru a proteja pielea împotriva razelor UV, dar și arsurilor solare. Este un tratament indicat și pentru a preveni apariția problemelor de tip dermatologic precum acneea, dermatita sau eczemele.

Întărește sistemul imunitar

Pentru că este bogată în antioxidanți, cătina protejează organismul împotriva radicalilor liberi și astfel întărește sistemul imunitar. Potrivit studiilor, cătina protejează organismul de substanțe toxice și țin bolile la distanță. Cătina îmbunătățește digestia Cătina conține acizi omega 7 care ajută la hidratarea mucoasei din tractul digestiv, iar asta ajută la prevenirea apariției ulcerului gastric. De asemenea, nutrienții și vitaminele ajută la ameliorarea durerilor și grăbesc procesul de vindecare în cazul problemelor digestive. Cătina – contraindicații Deși are o mulțime de beneficii pentru organism, cătina trebuie consumată cu moderație și după indicațiile unui specialist. Preparatele pe bază de cătină nu sunt indicate imediat după o intervenție chirurgicală, deoarece pot încetini procesul de coagulare a sângelui. Produsele care conțin extract de cătină sunt contraindicate persoanelor care au tensiune arterială scăzută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#catina #cum sa consumi catina #miere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.