Cătina este un arbust fructifer ce se regăsește în regiunile muntoase, dar și în zonele de nisip și pietriș, cu fructe care își păstrează proprietățile chiar dacă sunt păstrate în condiții de ger.

Cătina, Hippophae Rhamnoides în denumirea științifică, este arbustul fructifer originar din Asia Centrală ce poate avea fructe de culoarea galben, roșu sau chiar alb. Arbustul ramificat poate crește în înălțime până la 6 metri, frunzele sunt de culoarea verde cenușie, iar fructele sunt verzi la început, iar când încep să se coacă devin galben portocaliu. Consumul de cătină este recomandat pentru tratarea și prevenirea mai multor tipuri de afecțiuni, deoarece este una dintre cele mai benefice plante medicinale pentru organism.

Cătină – compoziție Fructele de cătină sunt bogate în vitamina C, A, complexul de vitamine B (B1, B2, B6 și B9), dar și vitaminele E, K, P și F. De asemenea, cătina conține și microelemente precum calciu, magneziu, fosfor, potasiu, fier, acizi grași polinesaturați și carotenoide, beta caroten. Știi care sunt cele mai folosite condimente, mirodenii și ierburi aromatice din România? Fructele de cătină au un gust ușor acrișor, foarte puțin amărui și se culeg începând cu luna august și până la sfârșitul lunii octombrie. Cel mai indicat este să fie culese toamna cât mai târziu, chiar după căderea primei brume, atunci când fructele sunt foarte bine coapte. Atunci fructul este împlinit, a ajuns la maturitate, iar proprietăţile sale terapeutice, datorită cantităţii mari de vitamine, sunt desăvârşite, scrie libertatea.ro.

Cătina poate fi consumată ca atare, imediat ce a fost culeasă, pentru cei care se pot acomoda cu gustul, doar că perioada în care fructul rămâne proaspăt este scurt, nu mai mult de câteva zile. Se știe despre cătină că este o plantă foarte rezistentă în condiții aspre de climă și temperatură, studiile de specialitate demonstrând faptul că fructele sale nu-și schimbă proprietățile nici după congelare la minus 40 de grade Celsius.

De aceea, dacă ai suficient spațiu de depozitare în congelator, poți să-l umpli până la refuz cu fructe de cătină din care să consumi puțin câte puțin apelând la modul preferat de preparare. Știi ce beneficii are consumul de migdale pentru organism? Cătină proprietăți Puternic antioxidant; Efect emolient; Imunostimulator; Vitaminizant; Antiinflamator; Depurativ; Cicatrizant; Citoprotector.

Cum se consumă cătina

Fructele de cătină se pot consuma proaspete, așa cum se culeg de pe butaș, uscate în diverse ceaiuri, în combinație cu miere sau sub formă de sirop sau ulei prin presare la rece.

Cum se prepară cătina Pentru că poate fi consumată în mai multe foluri, iată câteva idei referitoare la cum se prepară cătina. Cătină cu miere Pune într-un borcan boabele de cătină, iar deasupra toarnă miere până când borcanul este aproape plin. Proporția corectă este aceea de a adăuga două părți de boabe de cătină și o parte de miere. Lasă amestecul la macerat timp de aproximativ 3 săptămâni, după care îl poți consuma la nevoie.

Amestecul de cătină cu miere poate fi consumat pe o perioadă de o lună de zile, dimineața, pe stomacul gol câte o linguriță. După fiecare cură de cătină este recomandată o pauză de câteva săptămâni. Știi cum se prepară cea mai bună rețetă de castane coapte Cătină cu miere și aloe vera Poți pune jumătate de borcan cu boabe de cătină, peste adaugă 100 de ml gel de aloe vera, încă 5-6 linguri de polen și 50 ml pastă de usturoi. Peste toate ingredientele adaugi miere până umpli borcanul, amesteci bine și lași la macerat pentru 2-3 săptămâni. Cătina cu miere se depozitează la frigider, după ce borcanul a fost închis ermetic. Dacă nu este depozitat la rece, atunci amestecul va fermenta și nu va mai fi bun pentru consum.

Infuzie de cătină

Ai nevoie de 2 linguri de fructe zdrobite și de 500 ml de apă clocotită. Se lasă totul la infuzat pentru 10 minute, după care se strecoară lichidul și se consumă infuzia de cătină pe parcursul zilei. Ceai de cătină Ceaiul de cătină se prepară din fructe uscate la cuptor, iar apoi date prin râșnița de cafea. Este important ca uscarea fructelor de cătină să nu se facă direct la soare, ci în cuptorul încins, după ce ai stins focul. După deshidratare, fructele de cătină se toacă bine și se pot folosi pentru infuzii ca orice alt tip de ceai. Licoarea obținută se îndulcește cu zahăr sau miere, după gust, ori se bea ca atare. Decoct de cătină Decoctul se pregătește din fructe uscate și zdrobite. Acestea se fierb timp de 3 minute în 200 ml de apă, după care se strecoară lichidul, se adaugă o linguriță de miere, dacă vrei să fie mai dulce, apoi se consumă pe parcursul zilei.

Sirop de cătină

Siropul se obține din fructe proaspete ce sunt trecute prin mașina de tocat, iar compoziția obținută se trece printr-o sită pentru a rezulta doar pulpa și sucul de cătină. Sucul obținut se amestecă cu miere de albine, în aceleași proporții, după care se amestecă totul și se transferă în sticle închise la culoare și se păstrează totul la frigider sau într-un loc răcoros. Descoperă și ce beneficii are consumul de gutui Ulei de cătină Se poate pregăti prin macerarea fructelor de cătină zdrobite, iar pasta obținută se amestecă cu ulei de măsline și se lasă deoparte timp de 30 de zile. După macerare, amestecul se strecoară printr-un tifon, iar uleiul obținut se păstrează în sticle închise la culoare depozitate la frigider.

Cătină beneficii Protejează sănătatea inimii Datorită conținutului ridicat de vitamina C, cătina, conform studiilor efectuate, este benefică pentru sănătatea inimii, iar dacă este consumată cu regularitate poate reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare. Uleiul de cătină ameliorează problemele pielii Uleiul de cătină este bogat în acizi grași, iar asta îl face, potrivit studiilor, unul dintre cele mai indicate produse pentru a proteja pielea împotriva razelor UV, dar și arsurilor solare. Este un tratament indicat și pentru a preveni apariția problemelor de tip dermatologic precum acneea, dermatita sau eczemele.

Întărește sistemul imunitar

Pentru că este bogată în antioxidanți, cătina protejează organismul împotriva radicalilor liberi și astfel întărește sistemul imunitar. Potrivit studiilor, cătina protejează organismul de substanțe toxice și țin bolile la distanță. Cătina îmbunătățește digestia Cătina conține acizi omega 7 care ajută la hidratarea mucoasei din tractul digestiv, iar asta ajută la prevenirea apariției ulcerului gastric. De asemenea, nutrienții și vitaminele ajută la ameliorarea durerilor și grăbesc procesul de vindecare în cazul problemelor digestive. Cătina – contraindicații Deși are o mulțime de beneficii pentru organism, cătina trebuie consumată cu moderație și după indicațiile unui specialist. Preparatele pe bază de cătină nu sunt indicate imediat după o intervenție chirurgicală, deoarece pot încetini procesul de coagulare a sângelui. Produsele care conțin extract de cătină sunt contraindicate persoanelor care au tensiune arterială scăzută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#catina #cum sa consumi catina #miere

În Gorj, la Bumbești Pițic, există un loc cu adevărat magic – Satul Răsturnat creația unui tânăr antreprenor local, Alexandru. La început a fost o schiță făcută într-un caiet de matematică, apoi a apărut o casă răsturnată care s-a transformat, în câțiva ani, într-un proiect turistic cu șapte căsuțe și un castel al vrăjitoarelor, scrie antena3.ro.

Alex spune că începutul a fost complicat, dar social media l-a ajutat să-și promoveze proiectul. Iar acum pregătește noi investiții și spune că tot ceea ce obține din afacere este reinvestit.

Ideea care a început cu o călătorie în Turcia

Povestea Căsuței Răsturnate începe în 2018, în timpul unei călătorii în Turcia. Alex Luțan – „Ducu”, așa cum îi spun apropiații – a trecut pe lângă un proiect care i-a atras atenția.

Nu l-a vizitat, dar imaginea avea să-i rămână însă în minte. La întoarcerea în țară, terenul pe care îl cumpărase urma să devină locul în care avea să transforme ideea văzută în Turcia într-o construcție neobișnuită.

„Am văzut acest proiect în Turcia, am trecut doar pe lângă el, nu l-am vizitat. Am ajuns în țară, am cumpărat terenul acesta și apoi mi-a venit în minte ideea unei case răsturnate. Am luat un caiet de matematică și am început să fac schițe. Nu aveam studii superioare și nici nu lucrasem vreodată într-un astfel de domeniu, însă lucrasem în construcții încă de la 14 ani. Toate verile mi le petreceam pe șantiere și aveam o idee despre cum se construiește o casă”, a povestit Alex pentru Gorjeanul.

Casa construită după schițele din caiet

Alex a avut schițele, experiența acumulată în construcții și ajutorul câtorva oameni.

„Eu am făcut schițele, am tăiat tot materialul, toate barele de fier, iar apoi am luat un sudor profesionist care să le asambleze. Totul a fost tăiat și apoi montat ca un puzzle, astfel încât fiecare piesă să vină perfect la locul ei. M-au ajutat și doi prieteni foarte buni, Robert și Mădălina. La început nici ei nu știau ce construim. Râdeau și spuneau că probabil facem o tribună”, a explicat el.

Pe măsură ce construcția avansa, misterul a început să dispară. Au apărut pereții, acoperișul, ferestrele și ușile, iar când a fost montată tabla, vecinii au înțeles ce construia, de fapt, Ducu.

Reacțiile nu au fost însă întotdeauna favorabile.

„Cred că Ducu ăsta a luat-o razna”

Într-o comunitate obișnuită cu locuințele tradiționale, o casă construită cu susul în jos părea, pentru mulți, o idee greu de înțeles.

„Fiind într-o zonă de țară, oamenii au început să râdă. «Cum să faci o casă răsturnată? Cine să vină să viziteze o casă răsturnată? Cum să bagi atâția bani într-o casă răsturnată?» Și au început să spună: «Cred că Ducu ăsta a luat-o razna». Părerile au început să curgă, unele mai răutăcioase, altele doar din neîncredere. Dar eu am mers mai departe”, a mărturisit proprietarul.

După finalizarea construcției a urmat însă adevăratul test – să-i convingă pe oameni să intre în ea. Iar primele șase luni au fost, așa cum a spus el, un „eșec total”.

„Pur și simplu, oamenii nu veneau. Nu erau curioși. La început nici nu am luat taxă. Oamenii veneau, vizitau și plecau. Aproximativ 95% plecau foarte mulțumiți, dar mai auzeai din când în când și câte o vorbă că am fost nebun să construiesc casa. După aproximativ o lună am introdus o taxă de 5 lei”.

În primele nouă luni au vizitat construcția aproximativ 1.000 de persoane, iar încasările au fost de aproximativ 5.000 de lei. Pentru o investiție de acest tip, suma era modestă, însă Alex nu a abandonat proiectul.

„Eu simțeam că această idee este ca o sămânță de dovleac care atunci a început să încolțească”, spune el.

Parcul de aventură, proiectul care nu a funcționat

Paradoxal, Căsuța Răsturnată nu fusese gândită inițial drept principala atracție a afacerii. Planul era ca aceasta să reprezinte doar un element al unui proiect turistic mai amplu, al cărui punct central urma să fie un parc de aventură.
Investiția nu a avut însă rezultatul așteptat.

„La început, casa răsturnată reprezenta doar un fel de logo. Motorul afacerii trebuia să fie parcul de aventură. Numai că parcul s-a dovedit a fi un eșec total. Nu era într-o pădure, iar vara era foarte, foarte cald. Nu am reușit să scoatem aproape niciun ban din investiție și a trebuit să abandonăm proiectul și să-l trecem la pierderi”, a povestit Alex.

În timp ce parcul de aventură a fost abandonat, Căsuța Răsturnată a rămas. Iar proiectul avea să primească o nouă șansă odată cu dezvoltarea promovării online.

Social media a dat proiectului un nou impuls

Proprietarul spune că, în timp, a înțeles importanța promovării în mediul online. Iar un reportaj TV a contribuit la creșterea vizibilității proiectului.

„Încet, încet, am început să facem mai multă reclamă și să înțelegem puterea social media. Nu știam la început să ne promovăm și să facem reclamă unde trebuie. După reportaj am primit un nou start puternic. Am început să prindem mult mai multă încredere în ideea noastră și am mers mai departe”.

Căsuța care fusese privită cu scepticism a început să devină cunoscută, iar succesul primei construcții a dus la apariția unei idei mai ambițioase – un sat întreg construit în jurul conceptului de „răsturnat”.

De la Căsuța Răsturnată la Satul Răsturnat

Potrivit lui Alex, reacțiile primite pe TikTok, dar și apariția unor proiecte asemănătoare au contribuit la dezvoltarea noului concept.

„Satul Răsturnat s-a născut dintr-o ambiție. Primeam foarte multe mesaje la clipurile de pe TikTok în care spuneam că avem prima casă răsturnată din România, iar oamenii îmi răspundeau că în Germania există de mai mult timp. În același timp, a apărut și un proiect care semăna cu al nostru. Am fost deranjat la început, dar, privind în urmă, cred că acel lucru m-a făcut să merg mai departe. Concurența, de cele mai multe ori, m-a făcut mai bun, nu mai rău”, a mărturisit el.

Așa a apărut proiectul dezvoltat în Bumbești-Pițic. Dacă prima construcție fusese o casă răsturnată, noul concept avea să reunească mai multe astfel de construcții într-un singur spațiu.

„Eu sunt foarte mândru că am avut ideea de a face un sat răsturnat. Casa răsturnată exista ca idee, dar conceptul de sat răsturnat, cu mai multe căsuțe la un loc, asta este ideea de care sunt cel mai mândru”.

În prezent, Satul Răsturnat are șapte căsuțe care pot fi vizitate. În perioada sărbătorilor de iarnă, complexului i se adaugă și Casa lui Moș Crăciun și Casa lui Grinch.

Investițiile continuă

Proiectul nu pare să fi ajuns la forma finală. Proprietarul spune că lucrează deja la o nouă investiție, ale cărei detalii nu le-a dezvăluit încă, și are în plan amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii.

„Noi avem foarte multe idei și visăm foarte mult, însă cea mai mare provocare este partea financiară. Practic, tot ce s-a strâns în acești ani s-a reinvestit. Tot ce se strânge se reinvestește. Lucrăm la noi proiecte și sperăm să vă uimim și în anii următori”, a spus proprietarul Satului Răsturnat.