Chiar dacă unele primării vor dispărea în urma procesului de amalgamare, locuitorii satelor respective vor putea vota în continuare în localitatea lor. Precizarea a fost făcută de președinta Comisia Electorală Centrală, Angelica Caraman, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Șefa CEC a declarat că reforma de amalgamare a administrațiilor publice locale nu va schimba modul în care cetățenii votează, însă vor exista modificări în configurarea circumscripțiilor electorale.

„În mare parte, procedura de vot, modalitatea de desfășurare a alegerilor, a campaniei, înregistrare, deci ea nu suferă schimbări decât vorbim de o altă configurare a circumscripțiilor electorale în funcție de rezultatul acestei reforme. Este important ca această modificare să aibă loc cu cel puțin un an până la alegeri, pentru ca să respectăm acele condiții de stabilitate juridică”, a explicat Angelica Caraman.

Întrebată dacă în localitățile unde dispare primăria vor mai exista secții de votare, președinta CEC a spus că acestea vor continua să funcționeze cât mai aproape de alegători.

„În acea localitate, chiar dacă nu avem o primărie, vor fi constituite secții de votare ținând cont de Codul Electoral care spune despre începând cu 30 de alegători și până la maxim 3000 de alegători”, a declarat șefa CEC.

Potrivit acesteia, și în prezent există comune cu mai multe sate unde secțiile de votare sunt organizate separat în fiecare localitate, chiar dacă numărul alegătorilor este redus.

„Pentru ca să fie cât mai aproape de alegător secția de votare. Aceleași principii rămân și pentru următoarele alegeri”, a adăugat Angelica Caraman.

Potrivit autorităților, peste 450 de primării din Republica Moldova au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară. Printre cele mai mari exemple se numără raioanele Ungheni, Fălești și Rezina, unde mai multe administrații locale urmează să fie unite într-o singură entitate administrativă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #amalgamare #Primării

Danemarca își pregătește Biserica pentru eventualitatea unui război de amploare în Europa. Începând din ianuarie, preoții militari îi vor instrui pe preoții parohi să organizeze înmormântări militare și să gestioneze un număr mare de militari decedați, scrie Medifax.

Preoții civili, instruiți pentru înmormântări militare

Începând din ianuarie, preoții din întreaga țară vor fi instruiți să oficieze astfel de ceremonii și să gestioneze situații în care numărul persoanelor decedate este mult mai mare decât în mod obișnuit.

Potrivit Militarnyi, șeful capelanilor militari din Danemarca, Thomas H. Beck, a declarat presei daneze că experiența războiului din Ucraina arată că, în cazul unui conflict major, numărul victimelor ar putea depăși semnificativ bilanțurile înregistrate în operațiunile militare anterioare ale Danemarcei.

În prezent, în Forțele Armate daneze activează 95 de capelani militari, care oferă asistență religioasă și sprijin spiritual militarilor. În timp de pace, aceștia lucrează și ca preoți în parohii.

Potrivit lui Thomas H. Beck, cei 95 de capelani nu ar putea oficia singuri toate ceremoniile funerare în cazul unui război de amploare. De aceea, preoții din parohiile civile vor fi pregătiți să îi sprijine în situația unui număr mare de militari decedați.

Capelanii militari danezi sunt instruiți pentru a oferi sprijin religios și spiritual militarilor, dar și în domeniul dreptului internațional umanitar și al problemelor specifice mediului militar.

Bani pentru pregătirea Bisericii

Danemarca a alocat deja 1,8 milioane de coroane daneze, aproximativ 280.000 de dolari, pentru pregătirea Bisericii Danemarcei în vederea acestor situații. Fondurile au fost prevăzute în acordul de apărare încheiat în noiembrie 2024, prin care autoritățile daneze au stabilit măsurile și finanțările necesare consolidării capacităților de apărare ale țării.

Anterior, Forțele Armate daneze au extins recrutarea tinerilor, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite privind Groenlanda s-au amplificat, iar Rusia continuă războiul din Ucraina. Noul program de 11 luni a început cu 1.600 de recruți, iar Danemarca intenționează să crească numărul anual la 7.500 până în 2033.