Google discută cu SpaceX despre un posibil acord pentru lansări de rachete, în cadrul proiectului ambițios „Suncatcher”, prin care gigantul tehnologic vrea să construiască centre de date direct pe orbită, scrie The Wall Street Journal.

Potrivit publicației, compania-mamă a Google, Alphabet, poartă negocieri și cu alte companii specializate în lansări spațiale, în încercarea de a dezvolta infrastructura necesară pentru mutarea centrelor de procesare a datelor în spațiu.

Proiectul este considerat unul dintre cele mai complexe și costisitoare pariuri tehnologice ale următorilor ani. Atât Google, cât și compania lui Elon Musk încearcă să găsească soluții pentru a transfera în spațiu centrele de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale.

Un eventual parteneriat între Google și SpaceX ar marca o nouă apropiere între Elon Musk și rivalii săi din industria AI. În trecut, miliardarul a criticat în repetate rânduri companiile din domeniu, inclusiv OpenAI, pe care a contribuit să o fondeze în 2015 ca răspuns la ambițiile Google în inteligența artificială.

Potrivit Wall Street Journal, dezvoltarea centrelor de date orbitale reprezintă unul dintre motivele-cheie din spatele planurilor de listare publică ale SpaceX, proiectul necesitând investiții uriașe și tehnologii extrem de avansate.

Recent, compania Anthropic a acceptat să utilizeze întreaga putere de calcul a infrastructurii Colossus 1 dezvoltată de SpaceX și și-a exprimat interesul pentru colaborarea la dezvoltarea unor centre de date orbitale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centre de date #Google #SpaceX

Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 45 de centimetri în mai puțin de două săptămâni, iar cantitatea de apă care ajunge în lac este în continuare foarte mică. În perioada 1–13 septembrie, în lac au intrat în medie 22,7 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Cele mai mici debite au fost înregistrate în data de 6 septembrie, când au ajuns în lac 16 m³/s, la 7 septembrie – 17 m³/s și în data de 10 septembrie – 18 m³/s. Cel mai mare debit din această perioadă a fost de 35 m³/s, înregistrat pe 1 septembrie.

În celelalte zile, debitul a fost de 27 m³/s la 2 septembrie, 23 m³/s la 3 septembrie, 22 m³/s în ziua de 4 septembrie, 24 m³/s în data de 5 septembrie, 24 m³/s la 8 septembrie, 23 m³/s în 9 septembrie, 22 m³/s pe 11 septembrie, 25 m³/s în data de 12 septembrie și 19 m³/s sâmbătă, 13 septembrie.

Astfel, în lac iese mult mai multă apă decât intră. Acest lucru a dus la scăderea nivelului apei de la 111,83 metri la 1 septembrie la 111,38 metri în prezent.

Situația este legată și de cantitatea insuficientă de precipitații din bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit autorităților, ploile din ultimele zile din Republica Moldova nu au fost suficiente pentru a schimba situația. O nouă ședință a Comisiei Nistrene este programată pentru ziua de luni, 14 septembrie. Membrii acesteia vor analiza situația hidrologică și vor decide ce măsuri urmează să fie luate.