Marocul construiește ceea ce va deveni cel mai mare stadion de fotbal din lume, o arenă cu o capacitate de 115.000 de spectatori, care ar putea găzdui finala Cupei Mondiale FIFA 2030.

Noul Grand Stade Hassan II este ridicat în apropierea orașului Casablanca și reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte sportive aflate în prezent în construcție. Stadionul este considerat principalul candidat al Marocului pentru organizarea finalei Campionatului Mondial din 2030, competiție găzduită în comun de Maroc, Spania și Portugalia. FIFA nu a anunțat încă oficial locul în care se va disputa ultimul act.

Arena este construită în localitatea El Mansouria, din provincia Benslimane. După finalizare, aceasta va depăși toate stadioanele dedicate fotbalului în ceea ce privește capacitatea și va putea primi până la 115.000 de spectatori.

Lucrările pregătitoare au început în august 2024, iar construcția propriu-zisă a demarat în toamna aceluiași an, scrie Antena 3 CNN. Potrivit autorităților marocane, stadionul este realizat în prezent în proporție de aproximativ 30%, iar finalizarea este programată pentru 2028, cu doi ani înainte de Cupa Mondială.

Proiectul este semnat de compania internațională Populous, în colaborare cu biroul de arhitectură Oualalou + Choi. Designul este inspirat de tradițiile marocane și de „moussem”, festivalurile și reuniunile comunitare specifice țării.

Elementul care atrage cel mai mult atenția este acoperișul uriaș, conceput sub forma unui cort din aluminiu, care va acoperi tribunele și va deveni simbolul noii arene.

Stadionul va avea două peluze cu câte trei inele de tribune, fiecare cu aproximativ 29.500 de locuri. Tribunele laterale vor include loje, spații premium și zone de ospitalitate pentru aproximativ 12.000 de invitați, dar și o lojă regală.

Cupa Mondială FIFA 2030 va fi organizată de Maroc, Spania și Portugalia. Câte un meci inaugural se va disputa în Uruguay, Argentina și Paraguay, pentru a marca 100 de ani de la prima ediție a competiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CM 2030 #Maroc

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.