Persoanele care locuiesc ani la rând în zone cu trafic intens și zgomot constant ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson, potrivit unui studiu realizat în Danemarca și publicat în revista JAMA Neurology, relatează Euronews.

Cercetarea a analizat datele a peste trei milioane de danezi cu vârsta de cel puțin 40 de ani, monitorizați între 2000 și 2017. La începutul studiului, niciunul dintre participanți nu fusese diagnosticat cu boala Parkinson.

Rezultatele arată că, pentru fiecare creștere de aproximativ 11 decibeli a nivelului de zgomot pe partea locuinței cea mai expusă traficului, riscul de apariție a bolii Parkinson crește cu aproximativ 3%.

În același timp, cercetătorii au observat că locuințele care au o latură mai liniștită, cu un nivel al zgomotului cu cel puțin 10 decibeli mai mic decât pe partea expusă traficului, pot oferi un efect protector. În schimb, persoanele care nu beneficiază de un astfel de spațiu liniștit sunt expuse unui zgomot constant, inclusiv pe timpul nopții, ceea ce poate avea efecte mai nocive asupra sănătății.

Autorii studiului spun că legătura este plauzibilă din punct de vedere biologic. Expunerea îndelungată la zgomot poate perturba somnul, esențial pentru sănătatea creierului, și poate declanșa un răspuns de stres în organism. De asemenea, aceasta poate favoriza inflamația la nivelul sistemului nervos și stresul oxidativ în zonele creierului implicate în producerea dopaminei.

Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă la nivel mondial și afectează peste 11 milioane de persoane. În prezent, cauza exactă a bolii nu este cunoscută, iar tratament curativ nu există.

Neurologul Fernando Alonso Frech, care nu a participat la studiu, a declarat că identificarea factorilor de mediu care pot fi modificați reprezintă o prioritate pentru sănătatea publică.

Specialistul consideră că rezultatele susțin necesitatea unor politici de reducere a poluării fonice în orașe, prin măsuri precum limitarea traficului în zonele rezidențiale, instalarea de bariere fonice și proiectarea locuințelor astfel încât să includă spații mai bine protejate de zgomot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Parkinson #studiu

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.