Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Cum vor afecta schimbările climatice agricultura până în 2100. Cercetătorii au creat o hartă a zonelor de risc

17 Iul. 2026, 07:39
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
17 Iul. 2026, 07:39 // În Lume //  Ursu Ana

O echipă internațională de cercetători a lansat o platformă interactivă care arată cum schimbările climatice vor afecta productivitatea agricolă la nivel global până în anul 2100. Instrumentul, denumit CADI (Climate-induced Agricultural Decline Index), estimează cu o precizie de aproximativ 10 kilometri care sunt regiunile unde terenurile agricole își vor pierde capacitatea de producție, scrie Antena 3.ro. 

Platforma a fost dezvoltată de cercetători ai Institutului pentru Analiză Economică (AEA), în colaborare cu Școala de Economie din Barcelona și alți parteneri internaționali. Pentru realizarea hărții au fost utilizate date istorice privind producția agricolă furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), dar și informații climatice din programul european Copernicus.

Potrivit cercetării, una din șase suprafețe agricole din lume și-a pierdut deja în ultimele două decenii peste 10% din potențialul de productivitate comparativ cu perioada 1981–2000. Cele mai afectate sunt regiunile tropicale, în timp ce unele zone din nordul Europei, precum Scandinavia, Scoția și Alpii, ar putea beneficia de condiții mai favorabile pentru agricultură.

Specialiștii avertizează că, dacă temperatura globală va crește cu aproximativ 2,1 grade Celsius până la jumătatea secolului, aproape jumătate din populația lumii va locui în regiuni unde producția agricolă va fi afectată între anii 2041 și 2060.

Cercetătorii subliniază că simulările au fost realizate fără a lua în calcul măsuri de adaptare, scopul fiind evaluarea impactului exclusiv al schimbărilor climatice asupra agriculturii.

Autorii studiului spun că principala utilitate a platformei este identificarea din timp a zonelor vulnerabile, astfel încât autoritățile să poată investi în adaptarea agriculturii, introducerea unor culturi noi, dezvoltarea tehnologiilor agricole și relocarea producției înainte ca scăderea recoltelor să ducă la insecuritate alimentară, reducerea veniturilor fermierilor sau migrație. Platforma este disponibilă publicului și poate fi consultată online, oferind proiecții ale evoluției agriculturii și climei până în anul 2100.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.