O echipă internațională de cercetători a lansat o platformă interactivă care arată cum schimbările climatice vor afecta productivitatea agricolă la nivel global până în anul 2100. Instrumentul, denumit CADI (Climate-induced Agricultural Decline Index), estimează cu o precizie de aproximativ 10 kilometri care sunt regiunile unde terenurile agricole își vor pierde capacitatea de producție, scrie Antena 3.ro.

Platforma a fost dezvoltată de cercetători ai Institutului pentru Analiză Economică (AEA), în colaborare cu Școala de Economie din Barcelona și alți parteneri internaționali. Pentru realizarea hărții au fost utilizate date istorice privind producția agricolă furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), dar și informații climatice din programul european Copernicus.

Potrivit cercetării, una din șase suprafețe agricole din lume și-a pierdut deja în ultimele două decenii peste 10% din potențialul de productivitate comparativ cu perioada 1981–2000. Cele mai afectate sunt regiunile tropicale, în timp ce unele zone din nordul Europei, precum Scandinavia, Scoția și Alpii, ar putea beneficia de condiții mai favorabile pentru agricultură.

Specialiștii avertizează că, dacă temperatura globală va crește cu aproximativ 2,1 grade Celsius până la jumătatea secolului, aproape jumătate din populația lumii va locui în regiuni unde producția agricolă va fi afectată între anii 2041 și 2060.

Cercetătorii subliniază că simulările au fost realizate fără a lua în calcul măsuri de adaptare, scopul fiind evaluarea impactului exclusiv al schimbărilor climatice asupra agriculturii.

Autorii studiului spun că principala utilitate a platformei este identificarea din timp a zonelor vulnerabile, astfel încât autoritățile să poată investi în adaptarea agriculturii, introducerea unor culturi noi, dezvoltarea tehnologiilor agricole și relocarea producției înainte ca scăderea recoltelor să ducă la insecuritate alimentară, reducerea veniturilor fermierilor sau migrație. Platforma este disponibilă publicului și poate fi consultată online, oferind proiecții ale evoluției agriculturii și climei până în anul 2100.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#harta #Pamant #schimbari climatice

Situația hidrologică din bazinul Nistrului rămâne dificilă, avertizează Ministerul Mediului (MM). Potrivit autorităților, în primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce în aval au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi.

Astfel, în această perioadă, din lac au ieșit cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi de apă mai mult decât au intrat. Debitul mediu de intrare a fost de aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările în aval s-au menținut la 60 m³/s.

Diferența dintre volumul de apă care intră în lac și cel evacuat a dus la scăderea în continuare a rezervei. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri, iar după volumul pierdut în primele 20 de zile este estimat la aproximativ 111,15 metri, ceea ce înseamnă o scădere de circa 68 de centimetri.

„Deși pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat precipitații, în bazinul superior al Nistrului, pe teritoriul Ucrainei, cantitățile de precipitații până în acest moment nu au fost suficiente pentru a determina o creștere importantă a debitelor de intrare în lacul de acumulare”, transmite MM.

Conform datelor oficiale, cele mai mari debite de intrare din această perioadă au fost înregistrate la 1 septembrie – 35 m³/s și în data de 16 septembrie – 28 m³/s. În unele zile, debitul a coborât până la 16–17 m³/s.

În aceste condiții, autoritățile îndeamnă populația și agenții economici să folosească apa cu grijă și să evite consumul inutil. Oamenii sunt îndemnați să verifice și să repare scurgerile, precum și să evite folosirea apei potabile pentru activități care nu sunt necesare.