O echipă internațională de cercetători a lansat o platformă interactivă care arată cum schimbările climatice vor afecta productivitatea agricolă la nivel global până în anul 2100. Instrumentul, denumit CADI (Climate-induced Agricultural Decline Index), estimează cu o precizie de aproximativ 10 kilometri care sunt regiunile unde terenurile agricole își vor pierde capacitatea de producție, scrie Antena 3.ro.

Platforma a fost dezvoltată de cercetători ai Institutului pentru Analiză Economică (AEA), în colaborare cu Școala de Economie din Barcelona și alți parteneri internaționali. Pentru realizarea hărții au fost utilizate date istorice privind producția agricolă furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), dar și informații climatice din programul european Copernicus.

Potrivit cercetării, una din șase suprafețe agricole din lume și-a pierdut deja în ultimele două decenii peste 10% din potențialul de productivitate comparativ cu perioada 1981–2000. Cele mai afectate sunt regiunile tropicale, în timp ce unele zone din nordul Europei, precum Scandinavia, Scoția și Alpii, ar putea beneficia de condiții mai favorabile pentru agricultură.

Specialiștii avertizează că, dacă temperatura globală va crește cu aproximativ 2,1 grade Celsius până la jumătatea secolului, aproape jumătate din populația lumii va locui în regiuni unde producția agricolă va fi afectată între anii 2041 și 2060.

Cercetătorii subliniază că simulările au fost realizate fără a lua în calcul măsuri de adaptare, scopul fiind evaluarea impactului exclusiv al schimbărilor climatice asupra agriculturii.

Autorii studiului spun că principala utilitate a platformei este identificarea din timp a zonelor vulnerabile, astfel încât autoritățile să poată investi în adaptarea agriculturii, introducerea unor culturi noi, dezvoltarea tehnologiilor agricole și relocarea producției înainte ca scăderea recoltelor să ducă la insecuritate alimentară, reducerea veniturilor fermierilor sau migrație. Platforma este disponibilă publicului și poate fi consultată online, oferind proiecții ale evoluției agriculturii și climei până în anul 2100.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#harta #Pamant #schimbari climatice

În seara zilei în care Republica Moldova marchează 35 de ani de independență, clădirea Parlamentului este iluminată în culorile tricolorului.

Prin această acțiune, instituția legislativă transmite un mesaj de unitate, demnitate și respect față de valorile care au stat la baza proclamării independenței Republicii Moldova, reafirmând importanța suveranității, libertății și democrației.

Programul dedicat Zilei Independenței a debutat cu depuneri de flori, urmate de o paradă militară la care au participat peste 2 000 de militari și reprezentanți ai structurilor de forță. Seara s-a încheiat cu un concert în cadrul căruia evoluează numeroși artiști autohtoni.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991, fiind precedată de mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980, care a revendicat democratizarea societății, revenirea la alfabetul latin, afirmarea limbii române și a identității naționale. Documentul proclamă Republica Moldova drept stat suveran, independent și democratic, care își stabilește în mod liber politica internă și externă.