Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă un proces de transformare a țării, de îmbunătățire a condițiilor de trai și a funcționarii instituțiilor din Moldova. Tinerii joacă un rol important în procesul de convingere a țărilor membre ale UE că Moldova merită să obțină statutul de țară candidat. În acest sens, multe organizații și inițiative de tineret sunt ancorate la diverse programe, proiecte și rețele în cadrul UE, cum ar fi schimbul de tineret și cel academic, programul de voluntariat în organizații europene, stagiile de practică la instituțiile statului, dar și granturi din diverse domenii.

Pentru a beneficia de aceste oportunități, adolescenții sunt îndemnați să monitorizeze pagina EUNEIGHBOURS east, informează ipn.md.

În cadrul dezbaterii publice cu genericul „Vocea tinerilor din Republica Moldova în contextul obținerii statutului de țară candidat”, deputatul și secretar al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, Adrian Băluțel, a menționat că tinerii reprezintă „principalul argument al eforturilor Republicii Moldova de integrare europeană”.

„Procesul de integrarea europeană presupune, în primul rând, preluarea modelului de dezvoltare europeană. Acest model dovedește nivelul de viață mai bun, alte standarde de funcționare a instituțiilor statului și de interacțiune a statului cu cetățenii. Integrarea europeană este un scop care rezonează foarte mult cu tinerii din Moldova, deoarece aceștia își doresc să ancoreze prin proiecte, prin inițiative și activități la modelul de dezvoltare european”, a declarat deputatul.

În această ordine de idei, reprezentantul parlamentului a reamintit de Anul European al Tineretului 2022, marcat și în Republica Moldova, care încurajează participarea pro-activă a tinerilor în toate activitățile de ordin social, economic și administrativ.

„Guvernul pregătește un pachet exhaustiv de susținere a tinerilor. Acesta se referă la măsuri extinse de acordare a unor vouchere culturale pentru tineri. La fel, ne dorim să extindem programele de stagiu și oportunități pentru stagiu în cadrul instituțiilor publice ale UE”, a afirmat Adrian Băluțel.

Anastasia Eșanu, participantă la evenimentul de lansare a Anului European al Tineretului în Moldova, coordonatoare pe comunicare a Tinerilor Ambasadori Europeni în PaE, a menționat mai multe oportunități pentru tineri din Moldova oferite de Uniunea Europeană, cum ar fi Erasmus + care presupune schimb de tineret și cel academic, programul de voluntariat Corpul European de Solidaritate și stagiul de practică ghidat de Înalții Consilieri ai UE. De asemenea, tinerii pot beneficia și de granturile din domeniul antreprenoriatului, democrației și drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, președintele Centrului Național al Tineretului din Moldova, Nicolai Cheleș, a afirmat că „instituțiile de stat trebuie să încurajeze mai mult participarea tinerilor și organizațiilor de tineret pe plan internațional”, regretând că „la momentul actual, instituțiile de stat nu sunt deschise să acopere cotizația de 800 de euro pe care CNTM o are la Forumul European”. La fel, Nicolai Cheleș a spus că „tinerii trebuie să promoveze ideea de incluziune a grupurilor interetnice și principiile drepturilor omului”.

„Dedicația cetățenilor Moldovei, inclusiv a tinerilor, prin participarea în măsuri de susținere a refugiaților ucraineni și oferirea ajutorului comunităților din țară a demonstrat că în Moldova, dar și peste hotarele ei, cetățenii noștri reușesc să se autoidentific europeni”, a spus masterandul în cadrul Universității Central Europene la Viena, Emil Burinschi.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe.

#aderare la UE #dezbateri #Guvern #tineri

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.