Expertul în domeniul integrării europene și politici economice, Dionis Cenușa, a oferit o analiză a discursului Maiei Sandu din plenul Parlamentului, în fața deputaților nou aleși. În context, el a oferit câteva date curioase din acel discurs, informează Realitatea.md.

Potrivit lui, câteva din aspectele curioase țin de: integrarea în UE, reintegrarea țării și rolul bisericii în stat.

„Integrarea europeană nu este menționată deloc, deși aceasta reprezină un obiectiv național și oferă instrumentariul necesar pentru a realiza majoritatea obiectivelor menționate în discurs.

Reintegrarea țării nu este evidențiată ca prioritate națională, deși se atenția față de subiect se poate subînțelege din unele aspecte mai abstracte legate de implicarea mai mare a regiunilor în afacerile statului.

Discursul face referință la “Dumnezeu” (la final), dar nu vorbește deloc despre rolul bisericii în afacerile publice, ceea ce corespunde caracterului secular al țării”, scrie Dionis Cenușa pe contul său de Telegram.

Despre aspectele pozitive ale discursului, el menționează că țin de: combaterea corupției, eficiența instituțiilor, pregătirea pentru schimbările climatice, ameliorarea sectorului sănătății publice, stoparea și inversarea fluxului migrației moldovenești, îmbunătățirea mediului de afaceri, digitizarea și sporirea competențelor IT în sectorul public, crearea locurilor de muncaă etc.

Iată ce a mai scris expertul în comentariul său:

Limbajul utilizat de autorii discursului aprobat și citit de Președintele Sandu este unul prietenos față de majoritatea ascultătorilor.

Este apreciabil criteriul temporal utilizat în discurs, care compară actul guvernarii în trecut, prezent și viitor.

Se accentuează importanță criteriului moral în guvernarea statului, dar și în comportamentul cetățenilor.

▪️Aspectele ce puteau fi îmbunătățite sau evitate:

– Multe din ideile enunțate au fost repetitive, în diferite părți ale discursului, care nu a permis o separare reușită a ideilor centrale de cele secundare.

– Discursul în sine are o structură mai degrabă fragmentată, cu multiple salturi de la un aspect la altul, ceea ce a afectat parțial coerența.

#dionis cenusa #Maia Sandu

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.