Curtea Constituțională a pronunțat verdictul: Deputații nu pot fi urmăriți penal dacă nu li s-a ridicat imunitatea

Deputații nu vor putea fi urmăriți penal dacă nu le-a fost ridicată imunitatea. Decizia a fost pronunțată de curtea Constituțională și este irevocabilă.

Majoritatea parlamentară propunea un proiect de lege care permitea arestul, perchezițiile și judecarea aleșilor poporului, chiar dacă se află sub protecția imunității parlamentare. Așadar, 34 de parlamentari au cerut Curții să avizeze inițiativa.

„Inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova încalcă limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de articolul 142 alin. (2) din Constituție și nu poate fi înaintată Parlamentului spre examinare”, se arată în decizie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Curtea a notat că, în prezent, articolul 70 alin. (3) din Constituție prevede că „deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa”. Acest text îi garantează deputatului imunitatea personală, asigurându-i independența, protecția în fața abuzurilor sau presiunilor sub forma amenințărilor, a privărilor de libertate sau a procedurilor judiciare. Imunitatea nu este aplicabilă în cazul deputaților prinși în flagrant delict. Prin inițiativa de revizuire a Constituției, autorii sesizării propun posibilitatea deputatului de a renunța, printr-un acord scris, la ascultarea sa de către Parlament și la procedura încuviințării de către Parlament a ridicării imunității sale pentru a putea fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată.

Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a unui deputat reprezintă ingerințe în mai multe drepturi fundamentale ale sale, cum ar fi dreptul la libertatea individuală și siguranța persoanei, dreptul la apărare, dreptul la viața intimă, familială și privată, sau dreptul la inviolabilitatea domiciliului. (…) Articolul 25 din Constituție protejează libertatea fizică a persoanei și are ca scop ca nicio persoană să nu fie privată de libertate de o manieră arbitrară. Aplicate în cazul unui deputat, măsura reținerii sau măsura arestării i-ar limita dreptul la libertatea individuală”, menționează Domnica Manole.

#aviz #urmarire penala #deputati #imunitate #Curtea Constitutionala

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a asigurat joi, 28 septembrie curent, în mesajul de condoleanțe privind moartea lui Ion Druță, stabilit la Moscova, că autoritățile sunt în contact permanent cu rudele îndoliate, iar în cazul în care familia va decide ca scriitorul să fie înhumat acasă, în Republica Moldova, i se va acorda tot sprijinul.

În testamentul său făcut public de Gheorghe Erizanu, editura Cartier, Ion Druță a menționat că vrea să fie înmormântat, la Soroca, lângă Lumânarea Recunoștinței, „monumentul, căruia i-am consacrat șaisprezece ani din viața mea”. „Rog să fiu înmormântat liniștit și modest, fără discursuri lungi și escale în diferite locuri care chipurile au colaborat cu răposatul și l-au respectat, poate cu excepția Teatrului Național, unde într-adevăr mai sunt auzite replicile eroilor mei”, a scris regretatul scriitor în testamentul său, alcătuit în august 2023, în limba rusă.

Textul a fost tradus ulterior de către Vsevolod Ciornei, unul dintre cei mai buni traducători din limba rusă.

De asemenea, a fost publicat și un testament audio, lăsat de redutabilul scriitor. Ion Druță spune că ar dori să fie plantată o livadă de nuci și cireși, din pomii descriși de el în nuvelele sale, care i-au plăcut, dar nu a reușit să-i sădească. „Sigur că s-ar putea de finanțat chestia ata, dar eu prefer s- sădească tinerii cititori. Așa cum va arăta livada, așa va arăta și literatura, și cititorii, și Moldova”, a spus Ion Druță.