Curtea Constituțională declară inadmisibilă sesizarea prin care deputații afiliați lui Ilan Șor au solicitat verificarea omisiunii președintelui Republicii Moldova de a emite decretul privind confirmarea guvernatorului unității teritoriale autonome Găgăuzia, Evghenia Guțul, în funcția de membru al Guvernului, transmite IPN.

Sesizarea a fost depusă în luna februarie, de către deputații Marina Tauber, Reghina Apostolova, Denis Ulanov și Vadim Fotescu. Autorii afirmă că, prin hotărârea din 22 mai 2023, Curtea de Apel Comrat a confirmat legalitatea alegerilor guvernatorului Găgăuziei din 14 mai 2023 și a validat mandatul Evgheniei Guțul, care a depus jurământul și a intrat în exercitarea mandatului la 19 iulie 2023. Totodată, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede că guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcția de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al președintelui Republicii Moldova.

Autorii sesizării susțin că, deși de la intrarea în exercițiul mandatului de guvernator al Găgăuziei de către Evghenia Guțul au trecut mai multe luni, președinta Maia Sandu nu a emis un decret privind confirmarea acesteia în funcția de membru al Guvernului.

În opinia autorilor sesizării, omisiunea de a emite decretul în discuție contravine prevederilor din Constituție, precum și prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea Constituțională a constatat că obiectul sesizări nu ține de domeniul jurisdicției constituționale. Interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, în prezenta cauză – a omisiunii de a emite decretul prezidențial, reprezintă o competența a instanțelor de contencios administrativ.

Din aceste motive, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă vreo unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#Curtea Constitutionala #deputati #sesizare #ȘOR

Republica Moldova continuă să plătească scump pentru încălcările drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni. Datele prezentate marți, 9 septembrie, în cadrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități arată că, din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze împotriva Republicii Moldova, în 45 a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, în marea majoritate a dosarelor ajunse anul trecut la Strasbourg, statul moldovean a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor garantate cetățenilor. Raportul Agentului guvernamental scoate la iveală probleme care nu sunt deloc noi pentru Republica Moldova: procese inechitabile, acces limitat la justiție, tergiversarea examinării dosarelor, neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, încălcarea dreptului la proprietate, a dreptului la libertate și siguranță, dar și a dreptului la viață privată și de familie.

Astfel, în pofida reformelor anunțate în ultimii ani și a angajamentelor repetate privind consolidarea statului de drept, Republica Moldova continuă să ajungă la CtEDO pentru aceleași probleme sistemice.

Aproape 8 milioane de lei – nota de plată pentru erorile statului

În anul 2025, Republica Moldova a avut obligații pecuniare în valoare totală de 373 303 euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei, rezultate din hotărârile și deciziile Curții Europene. Deși Comisia juridică a remarcat că plățile către reclamanți au fost efectuate fără întârzieri, problema de fond rămâne alta: banii sunt achitați din bugetul public, adică din fondurile contribuabililor, în timp ce instituțiile și persoanele responsabile pentru încălcări ajung rareori să suporte consecințele. Ministerul Justiției a înaintat doar două acțiuni în regres și a sesizat în cinci cazuri Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări multe, probleme vechi

În perioada analizată, autoritățile au elaborat zeci de planuri și rapoarte privind executarea hotărârilor CtEDO. Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei i-au fost prezentate 26 de rapoarte de acțiuni, iar supravegherea a fost încetată în 34 de cauze. Totuși, cifrele privind noile condamnări demonstrează că închiderea unor dosare vechi nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor care au generat condamnările.

Comisia juridică a adoptat un șir de recomandări pentru consolidarea mecanismului de executare a hotărârilor CtEDO și prevenirea unor încălcări similare. Agentul guvernamental va trebui să prezinte semestrial informații privind progresele înregistrate și problemele rămase.